O lacrima pentru Minaur

Ba, eu nu pot dormi ca am lacrimat azi la meci. La ce meci? La Minaur cu Odorhei.
Imi aduc aminte de primele meciuri, cand ma cara tata dupa el, pe terenul de bitum de langa sala veche. L-am vazut si pe Gatu aruncat peste gard, tin minte ca ma fascina si un cronometru de pe masa arbitrilor, l-am vazut si pe Maricel Voinea (de care m-am indragostit iremediabil). Am crescut si am ajuns sa merg la sala. Am stat pe scari o gramada de meciuri. Primise mama o pereche de blugi si ii erau mici, asa ca i-am luat eu. Unde puteai sa te dai mare daca nu la meci? Cu o gramada de oameni. Asa am mers, cu ei pe mine, m-am pus pe scari, alea s-au umplut si m-au durut genunchii de traznea. Am fost nevoit sa ma ridic si sa urc cateva trepte. Am mai prins locul meu, pe care l-am tinut doua ceasuri? Din parti.
Apoi, am vazut un meci de dupa un stalp de sustinere. Nu puteam intra mai inauntru sub nicio forma. Era finala de acasa cu Zaporoje. Am vazut doar un o poarta. In rest ma bucuram sau ma intristam dupa ce zicea lumea de langa mine.
Am fost in armata si am auzit meciul cu Granitas Kaunas la radio. Am mancat radioul ala si mi-am muscat unghiile. Pana la urma a iesit bine.
Am mai crescut si am ajuns sa-mi folosesc pixul. Am lucrat la clubul Minaur niste anisori. Am plecat de acolo si ma doare-n fund ca n-o sa-mi recuperez niciodata banutii. Am cunoscut jucatori de mare valoare, am stat cu ei, am baut o bere impreuna. Am cunoscut mai multi antrenori si am incercat sa invat cate ceva de la ei.
Am prins doua titluri nationale, un event... le-am prins la club. Am fost la meciuri, am amintiri frumoase. Am fost la meciuri de cupa europeana apoi. Am primit delegatii din mai multe tari si am discutat cu oameni frumosi. Stiam ca, de fiecare data cand era o tara modesta, ca noi, sau cand se mergea cu autobusul, aveam loc sa mergem si noi. Mai nasol era cu tarile occidentale sau pe unde se mergea cu avionul. Acolo nu era loc nicicum.
Am asistat apoi si la inceata decadere a clubului baimarean. La imensele probleme financiare. Niciodata n-am dat cu parul. Chiar daca nu mi-au convenit multe lucruri. Am asistat si la desfiintarea gruparii, la retrogradarea echipei in liga secunda. Minaur nu mai exista de multa vreme, dar i se foloseste numele (asta este adevarul).
Am mai crescut putin si am asistat la renasterea unei grupari. Am vazut si auzit toate prostiile din lume. Deja oamenii ma apeleaza pe strada: ce-ati facut domnu’ Mircea cu echipa asta.. Altii vin si imi explica cum vad ei diverse module de aparare. Pe strada... asta inseamna ca le pasa.
Am vazut un nou titlu si m-am bucurat de la departare. Eu n-am avut loc acolo nicio clipa dar, spre deosebire de altii, nici nu mi-am cautat vreun loc. Nu m-am bagat in seama. Nici nu aveam de ce. Colaborarea mea cu clubul Minaur din sezonul trecut si din acest sezon a fost cea mai proasta dintre toate colaborarile cu toate echipele de care am avut parte in ultimii 23 de ani, adica fix numarul anilor de presa cu care ma laud.
Astazi, am fost la meci si de trei ori era sa-mi dau liber lacrimilor. M-am abtinut... Nu-s fericit ca echipa asta moare asa... nu-s fericit ca oamenii pe care nu-i cunosc joaca fara bani... nu-s fericit sa aud ce-mi povestesc ei, desi nu-i intreb aproape niciodata; n-am fost fericit sa-l aud pe unul dintre ei vorbindu-mi la telefon si nici macar nu stiu de unde a avut numarul meu.
Baia Mare are nevoie de Minaur si Minaur are nevoie de Baia Mare. Sunt doua nume proprii care nu pot convietui decat impreuna. N-am chef sa scap lacrimi nici mai incolo, daca ma intelegeti. Hai Minaur!

HCM Baia Mare la final de an...

Mai este un meci si anul se incheie la fete. Acolo unde treaba este mai bine organizata, unde exista mai multe decat in alte parti. Mde, e vorba de fete. 12 victorii in campionat si o infrangere este minimum posibil si era obiectivul minimal. Maximal, erau 13 victorii, sau 12 victorii si un egal. Meciul de la Bucuresti s-a pierdut la 3 goluri, ce tine inca in priza maxima ambele echipe pana la final. Sa nu uitam ca s-a castigat Supercupa, chiar daca a fost la inceputul sezonului.
In Liga Campionilor, din sase meciuri, s-au castigat cele doua obligatorii, s-a pierdut acasa cu Larvik (mare ratare), s-a pierdut acasa si in deplasare cu Rostov (foarte buna echipa si antrenor excelent). Nu cred, sincer, ca putem scoate un rezultat bun in Norvegia. Cel mult altii vor aplauda o infrangere, spunand ca ne-am calificat in faza a doua a grupelor. Obiectiv realizat, dar la al treilea sezon de LC, poate ca ne-am fi dorit mai mult. In opinia mea, mai mult insemna 2 puncte suplimentare (acestea pot fi obtinute la Larvik).

HCM Baia Mare are 19 jucatoare in lot, a avut 23, dar patru fete au fost imprumutate (Maior Pasca, Zamfirescu, Tiron, Pirvut - pe ultima n-o vom mai avea-o, deoarece ii expira contractul in vara si sincer m-as mira sa mai vrea sa semneze un altul). Exagerat de multe jucatoare si spun asta uitandu-ma la loturile lui Buducnost, Gyor sau Larvik. Orase infinit mai bogate decat Baia Mare, dar care-si permit 10-12 jucatoare de valoare si in rest fete tinere.

1. Ionica Munteanu - Ioni a inceput excelent sezonul, ne-a scos in Supercupa (declarata jucatoarea meciului), in meciurile de calificare in grupele Ligii Campionilor si in primele meciuri din campionat. Apoi, incet incet, Paula a reintrat in teren si a devenit titulara. Cred ca are mai mult decat o nota de trecere. Mult mai mult
2. Paula Ungureanu - jucatoare de baza si se simte asta. A lipsit destul de mult, speram sa fie in forma pentru Mondiale. Din pacate, nici ea nici Ioni nu ne-au ajutat in meciul cu Larvik, iar in meciul cu CSM Bucuresti au fost sub Pessoa. Dupa parerea mea, HCM are cea mai buna aparare din Liga Nationala, deci e un plus pentru portari.
3. Iulia Dumanska - cat a intrat in teren s-a straduit; si s-a vazut asta; are vreme sa creasca si, dupa cum o stiu, va munci mult in continuare sa-si atinga visele
4. Valentina Ardean Elisei - a inceput bine sezonul, dar acum este in scadere de forma, ceea ce nu-mi convine, mai ales ca urmeaza Campionatul Mondial. E greu sa joci pe toate fronturile si sa faci atat de multe deplasari
5. Ana Maria Tanasie - stiam ce poate face si a dat satisfactie cat a jucat; se apara bine, are explozie pe contraatac, e de viitor; faptul ca a fost convocata si la echipa nationala pentru Mondiale imi confirma spusele
6. Gabriela Perianu - se apara bine; in rest nu stiu cata rabdare trebuie sa am; personal nu prea am ce aplauda la evolutia ei din acest sezon, poate doar meciul cu fosta sa echipa, Dunarea Braila. Este puternica, foarte inalta, are tot ce-i trebuie unui inter adevarat. O sa ma convinsa atunci cand va arunca la poarta ca Line Jorgensen, Amorim, Bulatovic; joaca deja de multa vreme in Liga Nationala, de aceea nu ma intereseaza ca are doar 21 de ani (si Tiron are cam acolo)
7. Gabriela Szucs - nu are acelasi sezon ca si cel trecut; nici nu primeste la fel de multe minute; din pacate, nici macar in meciurile usoare nu este lasata sa joace in atac; pot demonstra statistic ca am luat mai putine goluri cu ea in teren decat in alte module de aparare
8. Lois Abbingh - olandeza mi se pare la maximul evolutiei sale; jucatoare utila, are un procentaj rezonabil la aruncarile la poarta, este destul de rapida si ma bucur ca a ramas la HCM si in sezonul acesta; nu este neaparat un star, dar este o jucatoare foarte buna
9. Gabriela Preda - nu sunt convins ca este fericita la HCM; sa stai in tribuna sau aproape tot meciul pe banca, nu este visul nimanui; cu venirea aici a pierdut si lotul national; n-am inteles de ce a fost folosita doua meciuri titulara in aparare, pentru a fi trimisa apoi in tribuna
10. Laura Oltean - jucatoare care la inceputul sezonului era clar cel mai in forma centru, a ajuns sa piarda cam tot in finalul de sezon; inclusiv echipa nationala si participarea la Mondiale; poate fi o explicatie si faptul ca ii expira contractul in iarna; nu m-ar mira sa doreasca sa plece undeva sa joace
11. Allison Pineau - frantuzoaica este o jucatoare exceptionala si asta se vede atunci cand pune totul in joc; a inceput sa se obisnuiasca si cu colegele, ceea ce e foarte important pentru un conducator de joc; nu stiu daca n-o afecteaza si nenumaratele schimbari din timpul meciurilor - cand te obosnuiesti cu o jucatoare, vine alta si aia prefera alt gen de pase, alte combinatii... mi se pare uneori lenta
12. Luciana Marin - multe accidentari i-au taiat elanul, cert este ca se pune baza pe ea si la echipa si la echipa nationale. asta si pentru ca poate juca oriunde poe linia de 9m
13. Melinda Geiger - sunt convins ca nu e sezonul “the best of” pentru Meli, dar nici de doi bani n-a fost; ma bucur ca revine la echipa nationala; mi se pare ca nu mai are aceeasi forta ca si inainte de accidentare; ne bazam pe ea
14. Elena Georgievska - aici prefer sa nu spun nimic.
15. Patricia Vizitiu - nu sunt ferm convins ca este fericita in Baia Mare, dar nici nu am vazut-o prea fericita la ultimele echipe la care a evoluat; habar n-am nici despre ce accidentari este vorba, cert este ca si aici “prinde banca fara probleme”
16. Adriana Nechita - o jucatoare pe care te poti baza, este golghetera in Liga Nationala, nu le fel insa si in Liga Campionilor; asta si pentru ca in LC joaca mai mult Do Nascimento
17. Alexandra Do Nascimento - consider ca este jucatoare buna, valoroasa, insa joaca extrem de putin; ba nu-i viza, ba e ambasadoarea UNICEF, ba e usor accidentata, ba...
18. Katarina Jezic - am fost extrem de incantat vazand-o in primele meciuri; m-am mai calmat intre timp, vazand ca are hibe serioase pe aparare; este tanara si poate invata, mai ales ca are “material bun”
19. Timea Tatar - nici la Timea nu sunt ferm convins ca-i place aici; joaca extrem de putin, nu citesc satisfactie si maxima implicare, dar asta nu inseamna ca e asa cum zic; nu toata lumea se manifesta exuberant pe teren
Antrenori: din punctul meu de vedere au nota de trecere, insa ar fi avut o nota foarte buna daca as fi vazut reactii in timpul meciurilor; adica idei... nu pot comenta prea mult, pentru ca am spus si mai inainte ca avem o aparare buna... idei pe pozitional...

Nu stiu insa si ce este in spate, nu stiu insa nici cum stau fetele cu salariile, nu stiu destul de multe lucruri care pot influenta evolutiile jucatoarelor.

Timp de doi ani am decis sa acord in luna decembrie un premiu sau mai multe uneia sau mai multor jucatoare. Care mi-au placut in decursul intregului an. Nu mai fac asta.

Minaur, care-i baiucul?

Foarte multa lume ma intreaba pe strada ce se intampla la Minaur. Tuturor le spun sa urmareasca site-ul oficial al clubului (care are acum contul suspendat) sau sa ceara o audienta. Sunt lucruri pe care nu le cunosc si despre care nu pot vorbi.
In primul rand, echipa nu se numeste Minaur, ci HCM Baia Mare. Asta chiar daca are sigla cu Minaur, chiar daca pe site-ul FRH scrie HCM Minaur (la inceputul sezonului scria HCM). Pe site-ul EHF scrie HCM si asa si este. Nu se poate numi aceeasi echipa intr-un fel in campionat si in alt fel in Liga Campionilor. Si tind sa dau crezare ca nu te poti inscrie sub un nume fals in Europa. Probabil, la fel cum o facem noi, se pune si Minaur pentru a face distinctie intre echipa de fete si cea de baieti.
Habar n-am cine este presedintele clubului, cine este vicepresedinte, cine este altceva. Stiu ca lucreaza acolo fostul jucator Daniel Muresan, pe care l-am sunat o singura data si avea telefonul inchis. Mai stiu si ca-l vad pe Liviu Bala pe la sala, deci e clar ca si acolo are un amestec. Habar n-am de la cine sa cer o informatie (am, dar oamenii nu vor sa dea declaratii).
Asa. Nu-i nici un secret pentru nimeni ca jucatorii au de incasat o caruta de bani. Au de luat bani si din sezonul trecut, pentru ca au castigat Cupa si campionatul, ceea ce numai bine n-a cazut. Nu stiu cine a facut calculele anul trecut, cert este ca trebuie sa pui la socoteala o participare in CL, care te usuca de bani. Sunt 10 meciuri, cu cinci deplasari destul de costisitoare si cinci meciuri de organizat pe teren propriu, care iar costa bani. De incasat, sohan, ca se intra moca la meciuri sau pe 10 lei, lasand la o parte cei care au platit abonamente.
In vara, cand s-au adus jucatori si jucatoare, sunt convins (desi nu am date) ca s-au platit o gramada de bani la semnatura... Asa e moda mai nou si nu cred ca Baia Mare nu este la moda... Adica, semnezi un contract pe doi ani, cu 1000 de euro / lunar (un exemplu). Ceri sa primesti 12.000 de Euro la semnatura si restul, de 500 sa fie dati lunar. Ori daca a fost asa, iar s-au dus o gramada de bani din cei alocati.
A plecat Lars Walther, usor satul (desi nu cred ca mai are de luat multi banuti). E foarte greu sa lucrezi cu oameni nemultimiti. Au plecat Ramba si Ghita. Oricum, nu si-au luat cine stie ce banuti. Eu cred ca in iarna vor mai pleca niste jucatori. Nu toti, ca nu au unde toti, dar cei mai buni si strainii, da. Pentru ca n-au de ce sta aici. Se termina Liga Campionilor, unde echipa joaca mult mai bine decat in campionat, vor fi vazuti unii dintre ei si isi vor putea gasi echipe.
Faza cu vizele de lucru ale lui Aflitulin si Ostrousko sunt de cascadorii rasului, indiferent cine este de vina. Aflitulin s-a cam saturat de faza asta si vrea sa se duca. Majoritatea jucatorilor vor sa plece. Sunt unii care m-au sunat sa-mi spuna ce nasol e si ca este inadmisibil (anul trecut nu m-au sunat sa-mi spuna ca e bine - dar m-am obisnuit sa te caute oamenii numai cand e nasol).
Sincer, eu nu vreau sa moara Minaur (HCM), dar nici vreo solutie nu vad. Marturisesc ca sunt foarte rezervat si cumpatat cu acest text. Am lucrat o gramada de ani la Minaur. Am plecat de acolo cand a plecat Lascar Pana la Dinamo, pentru ca asa trebuia sa se intample. Am plecat si nu eu am ramas dator cu bani... dar nu m-a mai interesat niciodata acest aspect si nu ma intereseaza nici acum. Inca rad si acum: am fost inspirat sa cer un treining cand am plecat de la club, sa nu raman cu minus prea mare. Am primit unul, cu marimea cea mai mica, si si ala mi-a fost mare. Pantalonii i-am dat unei colege de munca, ei i-au fost buni, are picioare nesfarsite. Bluza am purtat-o eu destui ani (nu era nimic inscriptionat).

Am mai spus-o si o mai zic. Daca Buducnost - campioana Europei, Larvik - si ea mereu prin Final 4; Gyor - dubla campioana - daca gruparile astea au loturi de 10-12 jucatoare de valoare si restul tinere, noi suntem chiar asa de bogati sa tinem 19 fete considerate valoroase? De unde isi permite orasul asta banutii pentru asta? Ca nu are nici Audi in spate, nu are nici suta de sponsori pe care o are Larvik si nici puterea lui Buducnost. Vardar are bani multi, dar aia vin de la privat. Si Rostov Don are banuti, dar nu nelimitati (pentru ca au 4 jucatoare straine de toate, Lunde si Griegel, respectiv doua ucrainence, dintre care Managarova a si aplicat pentru cetateania rusa).

HCM Baia Mare are o echipa cu care se poate bate la titlu

Saptamana viitoare incepe campionatul si simt ca e momentul sa spun cam cum vad eu echipa HCM Baia Mare in acest moment.
In primul rand trebuie sa spun ca am crezut mereu ca plecarea unor jucatoare este necesara, la fel de necesara cum este venirea altora. Din “lotul” care a plecat, recunosc ca regret foarte mult o singura jucatoare, Ksenia Makeeva. Mici lacramutze am mai varsat pentru Camilla, care a adus o voiosie adevarata la echipa, stopata de pumnii in cap dati de maretul Napoleon... Pe care nu l-am admirat nici macar o secunda. Dar am incercat sa-l respect.

Am vazut Baia Mare in mai multe jocuri pana acum. Cele doua de la turneul din Baia Mare, unde au castigat fara probleme si la scor. A fost Supercupa Romaniei, unde, chiar daca speram sa fie ceva interesant, acel interesant a fost mult peste cea am gandit eu. Si ma cam laud cu niscaiva imaginatie. Apoi am vazut meciul cu Rostov Don si puteam paria ca nu castigam: a venit prea repede dupa meciul in care am castigat un trofeu, plus ca Rostov pierduse deja un meci. Am mai vazut, in fine, astazi, meciul cu Buducnost. In care HCM s-a impus, dar meciul in sine mi s-a parut sub cel dintre HCM si CSMB din Supercupa. Mai ales ultimele secunde din meci. Nu cred niciodata ca intr-un meci oficial, cu oricine joaca, Buducnost poate pierde cand are un gol, doi oameni in plus pe teren, face pasiv la ultima faza si ia un gol in ultimele cinci secunde. Sigur, asta e meritul HCM-ului, pana la urma.

Vreau sa ma uit putin si la lot, la lotul care este acum batut in cuie. Stiam dinaintea turneului ca din 22 vor ramane 20, ca Tomescu va pleca la Roman si ca Andrada se va duce si ea undeva sa joace. In prima liga si la o echipa buna, pentru ca e jucatoare buna. Mai stiam ca avem patru centri si ca nu va pleca niciunul pana se va vedea ce e cu Pineau. Insa nu m-ar mira sa plece si Madalina, cel putin pana in iarna, deoarece si ea are nevoie sa joace (parerea mea).

1. Ionica Munteanu - castig maxim. om de maxima omenie, portar valoros, m-a lamurit in toate meciurile pe care le-am vazut pana acum. Se va completa de minune cu Paula
2. Paula Ungureanu - o astept din nou la treaba si nu va mai trece mult timp pana atunci. Stiu cine este si ce poate oferi
3. Yulia Dumanska - va creste frumos in spatele celor doua. Sunt convins ca va prinde destule meciuri, mai ales in campionatul intern
4. Valentina Ardean Elisei - a avut o problema in familie si s-a simtit. Ma bucur ca si colegele ei au fost alaturi de ea. In meciul cu Buducnost am inceput s-o recunosc. Problema e si ca nu prea ajung mingi in extrema. E bine insa ca exista interi acum si nu mai trebuie sa o “frecam” pe toate posturile
5. Ana Maria Tanasie - oricand de ajutor. Si ea va avea ocazia sa joace destul si sa demonstreze ca are valoare. Dupa mine, in doi ani, maxim trei, va fi extrema nationalei de senioare (titulara)
6. Lois Abbingh - jucatoare cerebrala, cu aruncari puternice, nu intotdeauna exacta. intra insa in ritm si asta este foarte important
7. Gabriela Perianu - eu am mari astepari de la Bebe. vreau sa o aruncand de la 9m, asa cum o face un inter adevarat, ca doar ea are 1.86 nu eu. Si, din punctul meu de vedere, are cel mai bun fizic de handbalista din LN. Mi-a placut ca aparatoare
8. Gabriella Szucs - acelasi om valoros si inimos, care da totul cand este in teren
9. Gabriela Preda - a jucat destul de putin, oricum mult mai putin decat o facea la Roman. si nu cred ca-i convine. bag de seama ca lipsesc si niste kilograme de pe ea... aparator bun
10. Laura Oltean - nu ma astepam sa ajunga atat de repede la un nivel bun. ba, sa fiu sincer, cred ca este cel mai in forma centru de la HCM
11. Luciana Marin - tehnica, valoroasa... astept mai mult de la ea. are caruta de procedee de aruncare. sunt aruncarile de pe picioare de exceptie
12. Madalina Zamfirescu - cred ca a venit cu prea multe emotii din vacanta. ca motricitate, peste celelalte colege de post. in rest, multa munca
13. Allison Pineau - eu stiu ca este valoroasa, nu mai trebuie sa-mi spuna nimeni. dar stiu si ca are picioare de sticla, ca prea se accidenteaza. si e nevoie de pregatire impreuna cu colegele, sa se inteleaga cu interii si pivotul
14. Melinda Geiger - ma bucur si de Meli ca a revenit la un ritm bun. mai trebuie sa-si cadreze putin aruncarile si va redeveni fata cu golul
15. Elena Georgievska - nu am ce zice, ca n-a jucat. Sa fie bine ca sa nu fie rau
16. Patricia Vizitiu - abia ultimele doua meciuri m-au lamurit ca Pati poate face treaba buna la HCM... poate are nevoie de mai mult curaj
17. Adriana Nechita - face pereche buna cu Alexandra si nu se simte cand joaca una sau cealalta, ceea ce este foarte bine pentru HCM
18. Alexandra do Nascimento - face pereche buna cu Ada si nu se simte cand joaca una sau cealalta, ceea ce este foarte bine pentru HCM
19. Timea Tatar - si Timi ne-a aratat ca te poti baza pe ea... Este mai vivace decat colega de post si suficient de puternica sa o vedem mereu pe foaia de joc
20. Katarina Jezic - alaturi de Ioni, este de departe cel mai reusit implant din aceasta vara. Venita pe ultima suta de metri, de ma si bucur ca s-a enervat cineva si a cerut urgent un pivot. Excelenta jucatoare si are doar 22 de ani.

Dragilor, eu zic ca HCM Baia Mare trebuie sa se bata la titlul de campioana cu lotul pe care il are si sa se califice in grupele Ligii Campionilor.
Sunt bucuros ca Aurelian Rosca si Ioan Baban se inteleg si fac treaca buna. Cel putin pana in acest moment, nu am ce comenta. Mi-a placut ce am vazut.

Nu-i lung drumul Clujului

Daca ora 8.00 este dimineata pentru unii, pentru mine este extrem de dimineata. M-am trezit, mi-am facut bagajele (gentuta cu pix si vocabular) si am luat-o incetuc spre Cluj-Napoca, inima Ardealului cum se lauda. Mi-era dor sa ies putin din oras, mi-era dor sa vad si alte fete decat cele pe care le vad in fiecare zi si, urma sa-mi fie dor, de ma’ kid.
Te duci incetuc, ca nu pui in pericol cetateanul din dreapta ta. Si omucul meu a condus usor, relaxat. Ajungem in Cluj-Napoca undeva pe la 10.30 si parcam langa spalatoria de la mall. Batem o tura prin Hervis, sa-mi vad eu Under Armour-ul preferat si gasesc doua perechi de doi lei si cincizeci de bani, care nici nu meritau incercate, darmite cumparate. Si am iesit fara sa ma intrebe nimeni ceva. Apoi, am mers si am mancat, ca trebuie intretinute si cele 96 de kile ale mele (da, stiu, am slabit, multumesc).
Ajungem in Intersport, de unde reusesc sa nu-mi cumpar nimic si mergem la Decathlon, de unde m-am gandit sa-mi cumpar ceva similar. In ultima locatie o vad pe Anca Amariei, jucatoarea de handbal care a evoluat si la HCM, si o intreb ce face acolo. Anca s-a lasat de handbal si lucreaza la Decathlon. Mno, i-am zis sanatate si mi-am vazut de treaba. M-am tot uitat dupa ceva mov si n-am gasit. Am gasit altele...
Am devenit expert in Ford Focus (sigur, unul jenant, dar noi mereu ne pricepem la toate lucrurile). Pot sa va spun cum arata, daca sistemul de navigatie are sau nu are panze si catarg, ca bendixul e ceva aflat in zona motorului, ca eleronul spate nu e ca la masinile de Formula 1, ca un cal putere nu alearga la fel de bine ca Usain Bolt si din astea.

Plecam din zona si ne ducem intr-un targ. Fain targ, oameni plictisiti, care nu spun nimic. Ne intoarcem in oras si mergem la Iulius Mall. Unde am dat peste alti oameni plictisiti. Merg al Adidas, merg la Nike, ma plictisesc la subway unde iti trebuie mii de ani pana ti se face un sandwich, nu merg la KFC ca e coada, nu merg in multe locuri, dar merg in altele. Ajungem si in Auchan, de unde imi iau doua Guiness si un Carlsberg reci, plus some food. La casa, doamna ne cearta ca nu am bus despartitorul intre produse, de unde sa stie ea care-s alte mele si care nu. Sigur, nu exista niciun despartitor din ala. Si nici nu-si cere scuze, apoi ii spune uneia care era cu spatele si pe care era sa o loveasca din plin cu scaunul sa fie mai atenta.
Plecam si de acolo si mergem spre parcul mare, la meciul de rugby. Ajungem in parcarea din fata salii “Horia Demian”, intram in parc si un om ne cere niste bani. L-am intrebat de ce nu le-a cerut si celor doi care au intrat in fata noastra. Mi-a spus ca aia merg doar pana mai incolo. N-am comentat prea mult, chiar daca si noi mergeam pana mai incolo. Sigur, ne-am intalnit cu aia doi la stadion. Am platit si am vazut ca merita sa dam banii aia. Cum descoperi asta? Te duci la o toaleta: curat, apa, sapun, hartie, tot ce este necesar.
Ajungem la teren si imi desfac o bere de un cos de gunoi. Foarte bun cosul si de ajutor. Beau din bere si, la un moment dat, simt ceva ciudat in gura... era o albina care intrase in sticla... O arunc si nu ma supar pe ea: nu m-a intepat si, in fond, cata bere putea sa bea din sticla aia?
Ma intalnesc cu Roxi Cirjan de la fete (fa-te bine, copil), de la handbal, il vad pe Ionut Dimofte, vorbesc cu ai mei de la rugby, apoi, mi se face cunostinta cu Gabi Magurean de la baschet (mno, mult de vazut pana la inaltimea ei) si stam pana la final la meci. Se termina 17-17 si noi mai avem putin de asteptat. Mergem la terasa de la sala. Cerem o apa plata si o bere si asteptam mii de ani. Vine la un moment dat si berea si apa si fata ne spune ca a schimbat butoiul... Vine replica: “si la apa ati schimbat butoiul?”
In fata noastra se joaca beach-volley, in spate baschetbalistul Cuic se distreaza cu niste prieteni, in sala e un mci de handbal si un baiat de la Oradea iese cu capul spart, iar noi ne grabim sa ajungem acasa.

Untoldul meu

Elmiplant cu aloe vera. Da, cand ma auziti ca vorbesc de unguentul acesta care calmeaza si hidrateaza instantaneu (celelalte calmeaza maine si hidrateaza peste doua saptamani, probabil), atunci sa stiti ca am fost cu bicicleta si vremea a fost frumoasa. Ne hotaram cu zile inainte sa mergem in Mara si sa revenim acasa prin Ocna Sugatag, Cavnic si Baia Sprie. Vine insa si capitolul surpriza: noi stim ca se inchide Gutinul din 1 august si renuntam la acest traseu.
Felix zice ca merge si alt traseu, mai lejer. Si eu zic acelasi lucru. Stim ca vremea va fi buna si ca indiferent cat ai pedala exista si posibilitatea de a te simti bine. Mai ales cand esti cu prietenii. Si uite asa, Ema, Felix, Sergiu si nea Mircica (pentru prieteni), nenea pentru ma’ kid, s-au gasit sa dispara din oras cu directia Mesteacan. Si retur, dragilor...
Sunt incarcat ca un marfar si abia astept sa pornesc. Trebuie umflate niste roti... Merida Juliet (nu stiu cum se spune in ungureste) este salvata de energia mea, apoi de cea a lui Felix. Si pornim la drum. “Hai sa luam niste apa”... Lasa, luam din Coas, ne oprim la izvor, ce conteaza ca deviem un pic...
Se pedaleaza cu placere, nu “stilul Mezok”, trecem de Satu Nou, trecem de Kolto, de Katalin, nu discutam cu nimeni in ungureste, apoi revenim din strainatate la Sacalaseni, trecem usurel pe langa Moara Veche si tragem in dreapta spre Coas, la izvor. Ne oprim, nu inainte de a lua eu punctele de la sprintul intermediar (stabilit tot de mine, la poarta maramureseana din zona), apoi bem niste apa si radem la primele poze. Nu putem posta nimic fara Untold, ca n-am fi in ton cu ce se pune acum pe facebook. Ma simt excelent si chiar ii zic la misto lui Felix sa-mi traga doua palme ca ma simt prea bine. Punem poza Coas Untold, umplem bidoanele si go spre Remetea Chioarului. Sergiu ajunge primul pe deal si stabilim ca el a luat punctul de pe catarare, singurul, ca nu era catarare nasoala. Sigur, Felix n-a prea participat la tampeniile astea ale noastre, preferand sa ruleze alaturi de sotia lui (haha, tu l-ai vazut pe Contador sau pe Froome cu sotia in vreun tur?). Nu primeste puncte, primeste pupici. Sa ne batem noi punctele de cur.
Vine dealul de la drumul spre Cetatea Chioarului, unde tot Sergiu ajunge primul, apoi ajungem la dealul de la Berchez, si campionul nu se schimba. Sergiu ajunge primul in Somcuta Mare, desi aici il bat de-l nenorocesc. Eu am fost primul acolo, pentru ca acolo m-am nascut. Si-s mai batran decat el.
Ne oprim in centru, stam pe o banca, Felix se simte generos si-i da unui prunc (mic brazilian) ceva baton energizant. Eu golesc o bere fara alcool, ceilalti servesc apa si batoane. Merge si o poza cu blocul unde am locuit niste anisori si drumul spre Mesteacan. Nu pierdem multa vreme. Nu ne mai intereseaza nici sprinturile intermediare si nici punctele de pe catarare. Ajungem sus la popas si stop. Asa cum era stabilit.
Locul acela este acoperit cu o prelata rosie penibila, nu poti face o poza ca lumea. Plus un sentiment straniu cu culoarea aia. Noroc ca am prins o masa mai aproape de iesire (a fost cam plin). Mai greu a fost sa prindem o ospatara libera. Femeia care ne-a servit cred ca era si bucatareasca, lucra si la bar si servea. Probabil a patra zi consecutiva. A venit, ne-a adus o ciorba de burta (subtire) - 12 lei, bere Ursus cooler - 6 lei, placinta creata - 7 lei (absolut ok), mici nefacuti bine (i-a “reparat” pana la urma), o salata de rosii si castraveti (fara aplauze), niste Cola zero (5 lei). Niste povesti, un telefon in Germanica la mult asteptatul Alec, si o chemam pe doamna sa-i platim. Ii cerem sa ne spuna fiecaruia, ea ne citeste de pe carnetelul de pe care si-a notat, motivand ca nu “joieste a duce cate comenzi are”.
Sincer, cam toate lumea se gandeste la o masina sau “something else” pentru restul de km. Nu-i stres insa pentru ca e mult de povestit. Traficul cam nasol, multe masini, inclusic din cele mari. Coboram sistematic si nu mai oprim nicaieri. Eu si Felix, la iesirea din Somcuta ne consumam un kilometru de energie si dam pedale la maximum. Imi zice ca a prins 47km/h, io ii zic ca am vazut si 48 la mine. Asta e. Cu mountain bike n-ai ce comenta.
N-am mai fost la Doua Veverite din clasa a doua si am propus sa tragem un ochi si acolo. Cu sau fara chef, tragem si acolo. Probabil urma ceva nunta. Nimic nu mai arata asa cum stiam ei acolo. Mi-au distrus toate amintirile din copilarie de acolo. Mno, asta e... Am stat putin (cam mult) pana a venit cineva sa ne serveasca, am consumat si, desi n-aveam nimeni chef de padalat, am bagat ca ursii, relaxat.
Vine dealul de la Recea si hotarasc sa-l urc cu foaia mare si pinionul 7 (8 e cel mai mic). Imi iese si sunt happy sus. Trece un Audi alb pe langa mine, exact cand termin dealul si habar n-am daca fetele m-am vazut: erau Ioni Munteanu si cu Iulia Dumanska. N-are multa importanta nici asta, ca n-aveam acelasi drum. Venim incet spre casa, iar langa Auchan, un nene atent din cale afara isi aduce aminte ca are masina in fata abia dupa ce se baga in ea. N-a fost mare lucru: o bara indoita bine de tot la cel din fata, un stop spart si niste indoituri la cel din spate. Sergiu se grabeste si nu-l mai vedem. Aproape de pod ma umfla rasul: grabeste-te, Sergiule, cheile tale sunt in rucsacul meu. Asa ca, 80,5 km si o zi faina.
Ajung la bloc, ii dau cheile omului, salut prietenii mei, urc in casa, ma bucur ca mi-am gasit baia libera, m-apuc de scris sport si apoi bucatica asta. Ma bucur ca am fost cu voi, dragii mei prieteni, ma bucur ma’ kid ca am povestit cu tine. Ma opresc. Trebuie sa ma dau cu Elmiplant, ca m-am ars ca dracul pe brate si pe picioare.

Luna iulie - reject

M-am saturat de luna iulie. Nu stiu daca mi-a placut vreodata. Nu sunt fan caldura si zac de placere cand vad 16-20 de grade in Helsinki. Sunt alb la piele, mi-as fi putut zice “kaula” (conform translatorului de la google), poate doar parul sa ma fi incurcat putin pentru ca-i negru ca cernoziomul, cel mai bun pamant. Ce, nu suna bine, Mircea Kaulaninen sau Kaulainen sau, hai, Kaulakaulainen.
Cum sa interzicem luna iulie? Ce-i de facut? Behai de cald si in fiecare an parca e mai cald si sunt zile mai multe cu caldura consecutiva. Sa dispara... Raman 11 luni. Vrei iulie? Iti iei concediu. Vrei sa mergi la mare in noiembrie, nici o problema, iti iei oi saptamana de iulie atunci. Nu-ti da seful liber sambata? Nici asta nu-i bai. Ai dreptul la o zi de iulie in sambata aia. Te simti prea bine, esti in al noulea cer, ti-ai luat trei zile de iulie de 35-40 de grade Celsius si vine in vizita si ambulanta la tine. Nu ai apa calda ca ti s-a stricat centrala, iti iei doua zile de iulie si mergi la strand. Pentru indragostitii de iulie, reali, am gasit solutia: la ei nu se sterge iulie si, in plus, pot sa-si ia in iulie mai multe zile de iulie.

Plimbarea de seara ca metoda de lucru la romani

La fel ca si aflarea in treaba. Doar ca asta din urma este motoda de lucru consacrata.
Imi place caldura ca fularul vara, ca marul lui Adam de pe gatul unei femei, ca si ciocolata alba, ca horinca fara alcool sau ca ventilatorul fara palete. Transpiri ca boul, te cari la spital daca nu-ti acoperi marmida cu o palarie, dormi de opt ori pe noapte cate 15 minute, ajungi la serviciu mai obosit decat ai plecat ziua precedenta si, in unele cazuri, chiar mori. Te sufoci, te lasa motorasul, se duc rinichii in excursie in Nordul Moldovei la manastiri, ficatul vrea la Felix, tu il duci la Ursus, iar bronzul fabulos de pe antebrat este in deplina discordanta (daca se poate) cu albitura de pe brat sau cu modelul de albitura in functie de maioul in care ti-ai etalat deltoidul.
Am iesit la plimbare la 30.9 grade in casa si undeva la 27 de grade afara. Avantaj “afara”. Am iesit cu domnul cu tableta, cu domnul cu trotineta si cu domnul cu mergatorii cu talpa subtire. La un suc, apa, bere, vin, ce-o fi... Vorbesc cu kidutzu si-mi spune ca merge o bere, eu ma dau destept si-i spun ca o sa beau un pahar de vin roze. Ajung la locul faptei si bineinteles ca bag ca un tractorist doua beri pe nerespirate. Asist cu placere si la un pumn in cap pe care si l-a luat domnul cu tableta de la domnul cu mergatorii cu talpa subtire, duel pasnic si dragutel terminat cu o sudalma pretioasa. Ma uit la meci, Steaua face egal, copii de la handbal Under 21 bat Angola (nu-i mare lucru) si domnul cu trotineta ne invita la o plimbare in parc sa vedem crapii japonezi (suna ca si camasa chinezeasca cu guler rusesc facuta la Botosani). Trecem pe langa fantanile din Parcul Mara si trag niste poze de control, chiar decente. O luam incet pe Victoriei si chiar ajungem in zona Parcului Regina Maria, ba chiar si la crapii japonezi, plecati si ei in vizita la neamurile din zona intunecata a lacului (cam multa mizerie in apa, din pacate).
Plecam din Parc prin Centrul Vechi si pe toate terasele e full, desi e trecut bine de ora 24.00. Am vazut si vreo doua mirese, cu legendarul par facut sub forma de sarmale, mai trece una pe langa noi lata in spate cat capota de Raba, apoi alte doua care au facut baie in parfum. As bea o bere, dar n-am cu cine. Trecem prin Piata Cetatii, care deja are un loc pe unde nu se poate circula (habar n-am daca se lucreaza), apoi coboram prin Piata Pacii spre Colegiul Gheorghe Sincai si i-ar imi aduc aminte de kidut. Si Colegiul se renoveaza. Sunt purtatorul de placere al trotinetei, una care merge foarte bine, care tine pana-n suta de kile si cu care m-am distrat pe drum in jos. Imi iau o sticla de apa si oamenii mei nu vor nici macar apa. Domnul cu trotineta se opreste la McDonalds sa manance sanatos, eu si cu ceilalti doi ne ducem spre casa. Ajung acasa la 1.30 si temperatura e incurajatoare: 29.6 grade. Adica mai bine de un grad minus. Pornesc ventilatorul (asta e adevaratul rege acum), m-apuc sa scriu si acum ma pregatesc sa-mi bag cornul in perna. Sa dorm de vreo opt ori cate 15 minute...
Tocmai citesc ca Maria Sarapova a pus capat relatiei sale cu bulgarul Dimitrov. Nu ma intereseaza, fata, vezi-ti de treaba!

Emotii...

Cand ai mereu o scuza la indemana, inseamna ca te pricepi. Scuzele nu deschid emotii, nu creaza adrenalina, nu creaza placere, nu sunt de bun augur. De cele mai multe ori. Este fascinant sa ai parte de emotii. Pretios simtamant. Emotia inseamna fluturii din stomac cand te indragostesti, inseamna rinocerii din ficat cand iti sai seama ca esti alcoolic, boii din creier cand nu-ti dai seama ca esti prost. Cu emotii pare mai palpitant, pare mai lasata pe pamant o viata.
Ai avut emotii la prima palma peste fund pe care ti-ai luat-o de la parinti, ai avut emotii la prima activitatea scolara unde erai pregatit de orice altceva, ai avut emotii la prima competitie la care ai participat, ai avut emotii cand te-ai casatorit, cand ti s-a nascut primul copil, la primul accident auto, ai avut emotii la primul sarut si la prima atingere din partea celei care-ti placea atunci, emotii sunt mereu.
Te duci acasa si intamplator treci pe langa niste blugi albi, care stau bine pe ea, in preajma unei intersectii. N-ai mai vazut-o de ceva vreme si nici mari emotii nu poate sa-ti aduca. Presupui macar. Schimbi doua vorbe, in trecere, remarci o schimbare in bine fata de ceea ce stiai si mergi mai departe. Iti face insa placere, chiar daca emotia nu e la rang de “colosala”.
Altadata, intamplator, de asemenea, te duci sa fugi, si iar dai peste mica emotie “fara rang de colosala”. Baaaaaa, iar iti place si usurel emotia creste. Oarecum te fastacesti, ca tu ai alta treaba, propui ceva, iese sau nu iese si iti vezi de treaba.
Mai trece vremea si iti place s-o inviti undeva. Aiurea? Din senin? Nu. Ai fost la un meci de handbal cu ea si, chiar daca n-am simtit gram de emotie din partea ei pentru competitia in sine, aveai de facut un cadou. A mai urmat o micuta poveste, nu extrem de importanta si nici emotia nu s-a amplificat enorm. A existat si poate ca a placut.
Incerci sa-i dai emotiei consistenta. Iti aduci aminte de niste indivizi care cantau de Happy New Year inainte de Anul Nou, iti aduci aminte de un Hollister adunat si oferit cu placere. Apoi, te enervezi ca-ti aduci aminte de atatea amanunte.
Si vine vineri si lucrurile se schimba si emotia creste si creste suspansul. Nu vrei sa intrebi nimic pentru ca nu vrei sa schimbi amploarea emotiei. Lasi lucrurile sa se desfasoare si astepti. Ce-i de facut? Nu mai vine vineri, dar vine duminica si ti se spune ca nu e corect. Reticenta, liniste, emotie redusa? Da. Emotia asta e ciudata. La un moment dat aduce si partea care da pumni in cap emotiei pozitive. Si iti aduci aminte de telefonul care nu raspunde, de ziua in care a spus ca vine si n-a venit. Emotia distorsioneaza si te bagi in altarul sacru al protectiei personale. Emotia incearca sa fie alungata cu data concrete. Musai de povestit cuiva. Si ziua trece, emotia ramane, estompata...
Vine iar vineri si emotia creste din nou. Emotie fabuloasa, care explodeaza fericit, care se manifesta “manifest”, care iti umple carca de bucurie. De care ai nevoie, care iti place, care sterge orice urma de protectie personala.
Si vine sambata si prima punga de tristete, si vine duminica si a doua punga de tristete si vine luni si iti iei chiar plasa. Zilele curg, emotia dispare, bucuria zace in debaraua cu nuci de cocos albastre. Si mai vine un marti sec, nici miercuri nu este mai roz, iar joi cazi in amabil. Disconfort emotional... Prunc, nu stiu cat intelegi tu din toate astea si nici macar daca te intereseaza. Eu am scris, desi am crezut ca 10 km de alergare sunt mai buni, ca 40 de km de bita pe munte sunt minunati. Nu, nu sunt mai buni si nu m-au eliberat de emotie. Inca sunt suficient de incarcat.

Handbal: Luni va fi reunirea lotului HCM Baia Mare... zicem despre 32 de jucatoare

Ne bazam in toate povestile astea pe sursele noastre, pe ceea ce scriu alti colegi de la alte ziare din tara, pe relatiile noastre din strainatate si din intern. Oricum nu-s prea multe secrete, mai degraba e vorba de nefinalizarea unor contracte sau cel putin de neanuntarea lor.

1. Paula Ungureanu - va fi portarul nr. 1 sezonul ce vine, dar are de stat o vreme, pana ce va se va recupera dupa problema de la genunchiul piciorului drept
2. Ionica Munteanu - si-a dat acordul sa joace pentru HCM; este al treilea portar al echipei nationale de senioare si va fi unul din oamenii de baza in primele luni (si dupa aceea va fi langa Paula, sunt convins)
3. Iulia Dumanska - nu inteleg nici acum de ce nu are inca cetatenia romana, mai ales ca a facut demersuri din luna august a anului trecut; va creste in valoare, sunt sigur
4. Isabela Rosca - va creste alaturi de Iulia, langa doi dintre cei mai buni portari romani ai momentului
5. Valentina Ardean Elisei - capitanul echipei este una dintre cele mai profesioniste jucatoare din lotul HCM. Eu zic ca e cea mai profesionista
6. Ana Maria Tanasie - revine de la Craiova si nu pot spune sigur ca va ramane la HCM sezonul ce vine
7. Andrada Maior Pasca - revine de la Zalau si, la fel ca pentru Ana, nu pot spune sigur daca va ramane sezonul viitor. E sigur insa ca una dintre ele va fi la HCM
8. Gabriella Szucs - una dintre fetele muncitoare si foarte de treaba din lot, aparatoare pe care te poti baza. Personal ma bucur ca ramane si sezonul acesta in Baia Mare
9. Bianca Tiron - revine de la Craiova, dar nu bag mana in foc ca va si ramane sezonul ce vine tot aici
10. Gabriela Perianu - brailenii spun: “este cedata un an la HCM Baia Mare conditionat: gruparea baimareana sa trimita la schimb trei handbaliste la Braila. Transferul Gabrielei Perianu la CSM Bucuresti a cazut deoarece gruparea din capitala dorea sa dea doar o singura handbalista la schimb. Astfel ca, singurul club care mai este interesat de aceasta solutie a ramas HCM Baia Mare. De mentionat faptul ca handbalista si-a depus memoriu la FR de Handbal pentru ca nu si-a mai primit drepturile salariale de peste trei luni. Buceschi are probleme la Braila, deoarece noua fete si-au depus memorii. A plecat deja Ada Moldovan, a plecat si Ramona Maier
11. Gabriela Mihalschi Preda - nu scrie nicaieri ca ar veni la HCM, dar asa am auzit eu. Avand in vedere ca este convocata si la Nationala, nu vad de ce nu ne-ar conveni s-o avem din noi aici (Gabi a mai jucat la HCM)
12. Lois Abbingh - aici lucrurile sunt mai complicate; Lois este deja bine pusa pe picioare si sunt convins ca baimarenii o vor mai departe. si mai cred ca la mijloc e vorba de niste bani (nu putini)
13. Laura Oltean - va fi 100% la reluarea pregatirilor si va juca la HCM cel putin pana in iarna
14. Luciana Marin - asteptam un sezon minunat de la ea, asta daca va putea sa si joace la maxim
15. Allison Pineau - daca testele medicale vor fi OK (teste pretentioase), ea va fi jucatoarea echipei nostre
16. Madalina Zamfirescu - una dintre sperantele handbalului romanesc, care a fost selectionata si in echipa nationala pentru Serbia; parerea mea este ca ea nu poate sta pe banca in aceasta faza a carierei sale; dimpotriva, trebuie sa joace cat se poate de mult
17. Melinda Geiger - speram ca va reveni la forma care a consacrat-o si nu vedem de ce n-ar face-o
18. Patricia Vizitiu - nici despre Pati nu scrie nicaieri nimic, dar eu asa am auzit
19. Alina Ilie - o jucatoare tanara, care trebuie sa joace sa poata creste
20. Elena Georgievska - nu sunt mare fan al ei, cert este ca trebuie sa arate mult mai mult decat sezonul trecut
21. Ada Nechita - om de baza si e clar ca ne va ajuta si sezonul ce vine
22. Aneta Pirvut Udristoiu - a stat in umbra colegelor sale si a pierdut nationala. nu stiu daca se va intampla la fel si acum
23. Alexandra Do Nascimento - bucurestenii scriu ca Alex nu vrea sa plece de la HCM, cu care mai are contract inca un an; si mai scriu tot ei ca HCM i-ar face salariul jumatate din cat a avut si ea tot n-ar fi gasit o alta echipa in Europa care sa-i dea atat; inseamna ca a avut un contract aberant
24. Timea Tatar - a prins nationala, ceea ce este foarte bine; va ajuta echipa in continuare
25. Crina Pintea - eu cred ca a semnat deja cu HCM, ca poate; nu a fost insa oferit vreun raspuns, asta pentru ca si mai are treaba cu Zalaul ceva vreme
26. Florina Chintoan - se spune ca vine si ea aici. Eu nu prea cred, dar nu inseamna ca nu-mi doresc. Pana la urma, nu e obligatoriu ca toate stirile mele sa fie OK
27. Cynthia Tomescu - cred ca va ramane aici doar daca una dintre cele doua internationale nu va veni aici; si ea are nevoie sa joace
28. Alexandra Ciunt - banuiesc ca va fi imprumutata in continuare, daca mai are contract
29. Carmen Cartas - sunt convins ca nu mai vine la HCM; se pare ca va alege Brasovul
30. Raluca Dascalete - e posibil sa vina aici si sa fie imprumutata in alta parte; este posbil sa ramane in continuare la Slobozia; cert este ca oferta are
31. Cristina Laslo - este sub contract cu “U” Cluj si nu cred ca va veni aici, ca nu-i usor de scapat. are si ea oferta
32. Laura Popa - multe povesti s-au auzit, dar nimic concret; acum este la Universiada, in Coreea de Sud

Sapte de la HCM se duc, alte cateva vin

Echipa de fete a HCM Baia Mare este in continua schimbare. Din pacate, schimbarile nu sunt de natura sa aduca vreun gram de omogenitate, iar de la HCM vor pleca in aceasta vara o gramada de jucatoare. Si, implicit, vor veni altele...

Pleaca: Eliza Buceschi (a semnat un an plus inca unul optiune cu Thuringer HC, campioana Germaniei), Ksenia Makeeva (va pleca se pare la Rostov pe Don - jucatoarea pe care o regret cel mai mult), Camilla Herrem (cel mai probabil va semna cu Team Tvis Holstebro, locul 3 la ultima editia a campionatului danez), Ekaterina Davidenko, Alexandra Do Nascimento, Barbara Arenhart si Anastasia Lobach. Nu se stie inca mare lucru despre Lois Abbing si daca ea va continua la HCM.

Asadar pleaca 7 fete si asta inseamna ca vor ramane altele 14. In plus, au semnat doua fete de la Under 18, Alina Ilie si Isabela Rosca. Alexandra Dindiligan n-a mai venit la HCM, preferand Clujul. Mai ramane sa vedem ce va decide Lorena Ostase, pivot, ofertata de Baia Mare si de Slobozia. Este destul de clar ca Allison Pineau va veni si ea la HCM. Mai stim ca tanara Cristina Laslo a fost convinsa sa ramana la Cluj-Napoca.

Cum ar fi acum lotul
Portari: Paula Ungureanu, Iulia Dumanska si Isabela Rosca (vor fi mari probleme daca Paula va trebuie sa sufere o interventie chirurgicala) si nu ne-am mira sa fie pastrata si Claudia Cetateanu...
Extrema stanga: Valentina Ardean Elisei, Andrada Maior Pasca (deja Zalaul a anuntat ca Andrada pleaca), Ana Maria Tanasie (nu stiu daca va fi in continuare imprumutata sau va veni aici)
Inter stanga: Gabriella Szucs, Bianca Tiron, posibil Lois Abbingh
Centru: Luciana Marin, Laura Oltean, Allison Pineau, Madalina Zamfirescu (poate imi spune si mie cineva pentru ce a mai fost adusa Allison Pineau))
Inter dreapta: Melinda Geiger, Elena Georgievska, Alina Ilie
Extrema dreapta: Ada Nechita, Aneta Pirvut
Pivot: Timea Tatar, Geta Dinis Vartic (probabil)

Antrenor: Aurelian Rosca (dupa cum spune prosport)
Nu am sunat nici macat o data niciun oficial al clubului baimarean.
Se mai pot schimba multe pana va incepe campionatul. Problema ca informatiile sunt extrem de rare si greu de gasit. Iar cand le gasesti, in majoritatea cazurilor sunt din alte parte decat de la sursa. Iar daca au ajuns in alta parte, inseamna ca acelor oameni le si spune cineva.

Cum poti sa iti aduci o masina din Germania

Apoi, de ce sa ti-o aduci? Nu mai bine ti-o duci si tot ramai cu ea acolo? Bine, e musai sa scriu in seara asta cum sa o aduci, nu alte cele.
In primul rand trebuie sa ai nevoie de masina, altfel umblii degeaba si te trimite lumea sa te cauti la cap. In al doilea rand, trebuie sa ai si niste banuti, ca nemtii nu-s chiar asa de darnici si nici nu stiu exact ce-i cu mocaciunea. In al treilea rand, plantam rosii de obicei, printre castraveti si gulii.
Drumul spre Germania este important, atata vreme cat iti doresti sa ajungi in Germania. Pleci din Baia Mare, cu o masina, bani buni in jeb si cu gandul ca-ti veti gasi masina visurilor tale. Treci Dealul de la Dura cu gandul ca numai in dreapta-i Dru Relax si nici unde in alta parte. Ajunci la Apa si la Iojib si rememorezi ce-ti mai aduce minte mintiuca ta, in special niste b(n)uci, apoi o cotesti catre Ungaria, unde intampini deja primul obstacol: ai de spus un Ioanapotchivanoc la vames, ii spui ca te duci la un prieten in Doiciland si ca-i musai sa treci prin Ostaraih.
In Ungaria n-ai treaba, e autostrada, in Budapesta n-ai treaba ca nu intri in zona, in Gyor ai si mai putina treaba, ca sa nu mai vorbesc de Szeged, unde chiar n-ai ce cauta. Ajungi in Austria si te bucuri ca n-ai incurcat nimic. Singurul lucru care te intereseaza in Austria este sa ajungi in Viena si sa nu claxonezi acolo.

In sfarsit ai ajuns in Germania. Nu conteaza in ce parte si nici ce limba germana vorbesc oamenii acolo. Doar te-ai pregatit pentru germana. Numai eu stiu cate zile de luni te-ai tras pe cur de la alergat si cate miercuri n-am fost nicaieri. In Germania gasesti un parc auto pe care l-ai gasit deja pe internet si acolo se afla sigur masina pe care ti-ai dorit-o. Iti cumperi un Ford de familie, ca doar n-o sa stai insurat si fara prunci toata viata. Cauti ca masina sa nu fie noua, o verifici de mai multe ori, pentru ca asta inseamna ca ai furat-o. Te uiti la motor si din start te gandesti ce caruta de bani o sa ai de dat pe tot felul de reparatii. Ai gasit masina perfecta, n-ai de dat niciun ban intermediarilor, ii dai la neamt cat costa (putin), nu-l faci la bani ca nu te pricepi, ba ala cheama instant si politia. Pleci de la parcul auto si cauti un loc unde sa o radiezi. Nu stiu daca se radiaza cu radiera, daca se iradiaza, cert este ca trebuie sa ai grija si sa nu platesti. Faci drumul inapoi pana in tara, neuitand sa nu claxonezi si de aceasta data in Viena, netrecand prin Szeged si cu un Ioanapotchivanoc la iesirea din Ungaria.

Cand ajungi acasa, il suni pe Andreicut si treci imediat la comparatii. Daca ai iesit mai bine ii dai doua basti si te dai mare, daca ai iesit mai prost esti mucles si dai o bere. Mie doua, ca doar n-am scris degeaba.

Ia Hassanul si da-i pedale...

Tot programam o iesire cu bitza de ceva vreme. Eu cu ei si ei cu mine, numai ca vineri am fost doar doi. Intre timp, de cand cu programarea, mi-am cumparat si eu o toagla Scott, care este clar peste Merindea pe care am avut-o. In primul rand are un cadru care mi-e perfect, neste viteze in plus, roata-i de 29, iar Mos Ion Roata-i cu unirea.
Ne-am inteles pentru un drum vineri, pana la Mesteacan, unde urma sa bagam o placinta creata si una doua radlere pentru revenirea hidratarii (de fapt, deshidratarii) la nivel optim.
Cine-i Hassan? Cum cine-i Hassan? Eu un prieten pe care nu-l chema asa, dar cred ca i-am zis asa de la vreun meci de fotbal in sala, cand venise el fara podoaba capilara, ca si jucatorul de la Galatasaray, coleg de loabda cu nentu Hagi (cum zic) si cu nea Gica Popescu, nacajit acum.
Si-a bagat si el picioarele intr-un Magellan si de la Mcpui cu Mccartofi am plecat. Sunt cateva lucruri de spus, iar 78 de km sunt de parcurs. Dus-intors.
Nu-i chiar cea mai desteapta ideea sa mergi in Vinerea Mare cu bitza pe drum european sau national, ce dracu e. Miliarde de masini, zeci de cretini care au primit carnetul aiurea, oameni care se grabesc sa ajunga acasa sa-i certe nevasta, care se grabesc sa instaleze instalatia de brad si apoi s-o dea jos, ca acum sunt Paste. Toata lumea se grabeste, inclusiv soferii de tir, care efectiv te zboara de pe drum. Si daca n-au trecut 100 de tiruri pe langa noi... In localitati, e jalnic, deoarece nu ai si tu bucatica aia de drum cu linie continua. Este o linie intrerupta, pe care o calci sistematic si pe care iti rupi fundul.
Cu o halta in Somcuta Mare, in centru, am ajuns destul de repede (credem noi) la Mesteacan, unde ne-am asezat la masa, ne-am uitat si-am suduit la meciul de rugby pe care Baia Mare l-a pierdut la Dinamo (mi-am bagat gigabitzii la lucru). Jur ca preferam un pat in locul drumului de intoarcere, dar n-ai ce face.
Mi-am verificat bitza si am fost foarte fericit ca nu m-a verificat ea pe mine. Nu luam nota de trecere. Nici n-am crezut ca-s chiar asa de slab pregatit. La bita noua trebuie picioare adevarate. Ori alte mele desi nu-s de plastic, cred ca au o problema. Hassan s-a descurcat mult mai bine, desi, sincer sa fiu, nu cred ca s-a distrat grozav. Si el a fost stresat de trafic, a mai si suduit cate-un bolovan cu masina, dar macar si-a luar clop si steag cu Romania. Poate ca duminica sau luni voi avea vesti mai bune.

HCM, pana duminica seara a mers, de luni incolo trebuie sa castigi

E clar ca nu-s cel mai bun prieten cu Tone Tiselj. Ba chiar nu-s prieten deloc. Am dat o data mana cu el si dupa aia n-am mai simtit nevoia sa vorbesc engleza in tara mea. Tiselj este un antrenor cu rezultate: are Champions League in palmares in 2001 si 2003 si un argint european in 2004 cu echipa nationala de baieti a Sloveniei. A mai fost si finalist in LC, a castigat si o gramada de titluri si cupe. Bravo lui.

HCM Baia Mare este o echipa care a putut face exact ce dorest pana duminica, pana dupa meciul cu Gyor. Din astazi, HCM trebuie sa se concentreze la maxim pentru ca de azi jocurile sunt decisive. Adica nu-ti mai poti permite sa pierzi. Daca in Champions League eu sunt extrem de multumit cu o calificare intre primele 8 echipe din Europa, in campionat si Cupa e musai sa mergem pana la capat. In CL, nu ma intereseaza ca jucam cu Buducnost sau cu Vardar (cel mai probabil), pentru ca amandoua sunt peste noi. Sigur, se mai pot intampla diverse, dar nu cred in aceasta faza a intrecerii.

Ce concluzii pot trage pana duminica
1. Apararea pe zona centrala a fost asigurata de Szucs si de Makeeva pe vremea lui Costica. Tiselj a spus ca este foarte multumit de apararea pe care i-a lasat-o Costica, dar atat de multumit incat a schimbat-o. Si mai noi luam o caruta de goluri. Si Lobach se apara foarte bine, asta este foarte clar.
2. Poarta este una dintre capitolele la care Baia Mare sta bine. Nu foarte bine, dar bine sta cu siguranta
3. Nu sunt fan Georgievska, iar mai nou nici Davidenko. Si sper ca Melinda Geiger sa revina mai repede in teren. Si sunt convins ca o sa ne ajute in play-off. Stau si vorbesc cu oamenii pe strada si in afara ca rad in momentul in care-i spun Costel sportivei din Macedonia nu sunt deloc multumiti de prestatia ei
4. Nu cred ca HCM Baia Mare are interi de forta. Davidenko pare a avea statura potrivita si fizicul potrivit, dar nu sperie pe nimeni. Nici Abbingh nu sperie, desi e un real castig pentru Baia Mare. Ma mir ca Tiselj n-a folosit-o deloc si in centru.
5. Ma bucur nespus ca Luciana Marin a revenit in teren. Ma bucur pentru ca a jucat bine cu Gyor, cu maxim 20-25 de minute jucate in acest an, in toate meciurile
6. Nu-mi place modul in care reactioneaza antrenorul principal la ceea ce se intampla in meci. Asta chiar daca stie meserie, ca doar auzim si noi ce spune la time-out.
7. Aneta Pirvut a venit fix degeaba in Baia Mare si asta i-am zis-o de la prima secunda. Nu m-ar mira s-o vad mai mult prin tribuna de acum incolo. A pierdut si lotul national pentru ca nu a jucat deloc (bine, selectia a fost facuta de Bogdan Burcea, deci era exclus sa nu apara in zona Chiper). Avem atatea probleme pe inter dreapta si Tiselj n-a folosit-o pe Ane nici macar o secunda pe acest post, in nicun meci, sa vada ce poate acolo. Poate nu i-a zis nimeni ca Ane a jucat o gramada de inter.
8. Am inteles ca Tiselj este foarte exigent si cere disciplina pana la capat. Bine face. Am mai inteles si ca are un contract beton.
9. In mod normal, n-am de ce sa ma supar pe Tiselj. A castigat ce trebuie, a pierdut ce era previzibil. Insa asta putea s-o faca oricine. Pe mine ma intereseaza sa castige imprevizibilele, sau macar sa arate bine echipa
10. Oboseala este. Si ea este de vina ca s-au pierdut doua meciuri. N-ai ce comenta cu 21 de jucatoare in lot, cu amanuntul ca ai lasat-o pe Tiron la Craiova... Practic, acum ai doua accidentate: Geiger (pe final) si Oltean.
11. Ziaristii din Bucuresti au scris sau au vorbit ca Alison Pineau vine la HCM. Au spus deja asta. Noi nu dam nimic, ca nu-i oficial. Am auzit vorbindu-se si de Tomori in Baia Mare. La fel, si eu am auzit ca Tomori se duce la Gyor (sa vedem cine are dreptate pana la final).

Saptamana asta, HCM are doua meciuri: cu Braila si cu Viborg. Ambele trebuie castigate. In LN trebuie tot castigat pana la final. Daca TAS da punctele CSM-ului inapoi atunci vor fi mari probleme pentru ca va trebuie sa batem o data si in Bucuresti. Nu ca nu se poate, dar va fi infinit mai greu.
In CL e bine sa urcam pana in sferturi. Ar fi o performanta foarte buna si o noua premiera pentru echipa baimareana.

Cum iti aduci aminte de Hantuchova?

Acum un milion de ani eram in aeroport in Istanbul (Otopeni e jucarie) si asteptam sa plecam spre Trabzon, cursa interna, vreo 1000 de km, aproape de Georgia. Apar zeci de fotografi si ziaristi. Eram convins ca nu pentru Minaur au venit ei, handbalul masculin din Turcia la ora aceea fiind departe de departare.
Si-l vad instant pe tata Lucescu, cu o caruta de ziaristi dupa el si apoi, rand pe rand, echipa Galatasaray. In acelasi salon de imbarcare cu noi. Urma sa mergem in acelasi avion cu Galata, pentru ca si ei aveau meci la Tranbzon. Si sa-l vazi pe Hagi, pe Gica Popescu, pe Hasan Sas, pe Taffarel, Bulent Korkmaz, adica jucatori... mai era si Jardel, dar el n-a fost in acea deplasare.
Exista insa si o parte proasta: nimeni n-avea un caiet, o foaie, un aparat de fotografiat, nimic... totul era in cala avionului. De unde dracul sa stim ca ne intalnim cu oamenii astia. Pix am avut si atunci ce au facut toti sau aproape toti? Au cerut autografe pe pasaport. Si eu am doua, cu Hagi si cu Gica Popescu, ca pe mine ai mei ma interesau. La Lucescu era greu, ca turcaletii transmiteau si in direct de acolo.
La putin timp dupa asta, mai exact in turul urmator al competitiei, ca de turci treceau si 7 oameni de la mine din bloc (probabil ca voi pune pe hartie si deplasarea asta, ca a fost super funny), urma sa jucam la Wroclaw cu Slask. Romania nu era in UE, deci controale si musai pasaport. Trecem de Ungaria fara probleme, dar vamesii din Slovacia au inceput sa faca pe ei de corectii pamantului si au inceput sa comenteze la semnaturile din pasapoartele noastre. Sigur ca aveau dreptate, dar ce sa faci... Ma intreaba unul pe mine, cine-s aia cu semnaturile. Si-i zic, ca-s Gica Hagi si Gica Popescu. Apoi incerc una frumoasa: daca m-as fi intalnit cu Daniela Hantuchova si de la ea as fi cerut autograf. Dragilor, s-au inmuiat aia si ne-am dus de-acolo.

Ziua lu’ indragostitu’

Astazi e ziua indragostitilor din intreaga lume, asa cum mâine va fi ziua durerilor de cap din intreaga lume, a prezervativelor folosite si gasite pe te miri unde, a chilotilor uitati intr-un colt pe etajera, a banilor disparuti miraculos in jebul multinationalelor, a iubitei muci cu ochiul vânat dupa excesul de frecat bara si ciucurasii prietenasilor. Sigur este si partea romantica, cu pupatul in cerul gurii, cu plimbatul de mânuta prin parc si doua vorbe sub copacul „nostru”, cu amintirile când amândoi eram tineri si fara proteze, când habar n-avem ca exista Valentine’s Day, pentru ca toate erau Ceausescu’s day.

Ce-oi face eu? Poate ca m-oi intâlni cu fata cu care m-am vazut de tencsgivingdei si ii voi face din nou un helouin. Adica o sa-i umplu curcanul.
Nu sarbatorim numai cand e de baut si de mancat. Mai nou vad ca sarbatorile au acelasi model, identic, indiferent ce este: trebuie sa-i faci cadou unei femei. De preferinta aia pe care o ai. De Mos Nicolae, de Mos Craciun, de Anul Nou (un lucru nou), de Paste (un iepuras), de Sfanta Maria (ca o cheama când vrea ea si Maria), de 14 februarie si de 24 februarie (iubi, sunt Dragobetele), de 1 Mai, de ziua ei, de ziua ei (precis sunt doua). Nu e nevoie sa faci cadou in zilele in care Sarapova nu zbiara la un meci de tenis de-al ei, nu e nevoie sa faci cadou in joia de dupa Miercurea Ciuc. Baaaaa, am zis nu este nevoie, nu ca n-ar trebui!

A fost sau n-a fost umilita Baia Mare de Gyor?

In ultimii 10 ani, Gyor a crescut pas cu pas si a ajuns la performante foarte frumoase. Anul acesta a pierdut un singur meci in cupele europene, acasa, cu Larvik. Sezonul trecut n-a pierdut niciun meci in Liga Campionilor si a castigat trofeul. Acum doua sezoane a castigat trofeul Ligii Campionilor si a pierdut un singur meci, acasa, cu Oltchim. Nu mai zic de finalele sau semifinalele jucate in ultimii ani.
Daca a pierdut doua meciuri in Liga Campionilor timp de trei ani, ce inseamna? Ca fiecare echipa care s-a intalnit cu Gyor a incasat o umilinta? Pana la urma, cine e Baia Mare sa bata pe Gyor? Abia s-a auzit de Baia Mare in Europa handbalistica (cea care conteaza) si asta mai ales datorita transferurilor facute, nu datorita rezultatelor din Liga. A contat mai mult venirea norvegiencei Camilla Herrem si a celor doua brazilience, a rusoaicelor, a tuturor celor nou venite sau a celor care au semnat prelungirea. Despre asta s-a vorbit si despre venirea lui Tiselj...
Faptul ca te bate Gyor nu este deloc o umilinta. Daca tu ai bate Gyor, atunci, cu certitudine, ar fi o mare realizare. Apropos de asta, Tone Tiselj spune ca a jucat de o gramada de ori cu Gyor si nu a invins-o niciodata. Ori omul asta a cucerit de doua ori Liga Campionilor.

Am plecat fara sa platesc?

Cateodata asa-ti trazneste capul cate-un vis, de te trezesti dimineata si nici laptele nu-ti mai place. Ieri noapte m-am culcat linistit, asa cum mi se intampla de cateva mii de nopti incoace (bruiate cateodata de te miri ce). Nu stiu cand a inceput visul, stiu insa cand s-a terminat. Si mai stiu ca am luat cea mai buna decizie.
Nu e foarte lunga povestea. Eram cu o gagica la un restaurant, pe care n-as putea sa-l localizez foarte bine. Nu seamana cu nimic din ce stiu. Baiul e ca nici pe gagica n-o pot scoate de undeva, efectiv nu-mi vine in minte nimic, dar mare trancalau am ajuns daca am ajuns sa-i ofer marea si sarea. De fapt, ce sare? Toata oliviera, plus niste sampanii supercumpe cu sticle din aur, banuiesc.
A venit ospatarul cu nota de plata, amabil foc, apoi a plecat linistit, asteptand sa-i platesc si sa vina dupa bani. Cat era nota de plata? 173 de milioane de lei vechi. Am inlemnit cand am vazut asta, mai ales ca, surpriza, aveam doar 170 de milioane de lei vechi la mine. Alea trei milioane aduceau mare bai se pare, deoarece l-am chemat pe ospatar sa vedem unde a exagerat... Mi-a zis ca am baut 8 ape a 400.000 lei fiecare. Nu-i rau... 3,2 milioane numai pe apa. Inca de aici pute treaba, io n-am baut atata apa plata toata viata mea (de la crasma). Apoi am inceput sa calculez ceva vin rosu de 1,2 milioane (banuiesc ca era o posirca daca era doar de 3 ori mai ieftin ca apa). Am bagat bere, mere, pere, ce se da nu se mai cere, nu mai stiu, ca m-am speriat si m-am trezit. Oare, asta se cheama ca am plecat fara sa platesc?

Luati exemplu de la rugby si faceti un magazin... si nu doar virtual

Multi oameni doresc sa-si cumpere un treining, un tricou, sa si le poate personaliza. Nu carpe, nu tricouri de 15 bani, ci exact asa cum au fetele sau baietii care le folosesc in meciuri. Se pot face tricouri identice cu cele de joc, se pot face tricouri mai ieftine, replica, pentru cei care nu-si pot permite. Inclusiv treininguri. Nu cred ca e nimic exclusivist. Se intampla in toata lumea, ba strainii nici nu mai stiu cum sa promoveze aceste produse pentru a putea fi cumparate de fani. La noi, la sala, gasesti maxim o esarfa de cumparat. Si sa nu uitam ca jucam deja de doi ani in Liga Campionilor. 50-60 de Euro costa tricourile pe care le-am vazut eu. Noua ne-a trebuit Adidas, sa semanam cu Oltchim (inclusiv la culori). Si nici n-are importanta atata vreme cat hainele sunt frumoase. Doar ca sunt mai scumpe.

Singurul club din Baia Mare care vinde produse cu sigla clubului, inclusiv tricouri de joc, este CSM Stiinta Baia Mare, echipa de rugby. Care tocmai ne va anunta niste oameni noi miercuri dimineata (deci stati pe receptia infomm.ro). Si chiar au destule produse interesante si la preturi bune. Sunt Tall Ball, marca inregistrata a FRR. Dl Calin Matei a spus la ultima conferinta de presa ca atat de mult l-am batut la cap cu magazinul online incat nu s-a lasat.

Asta nu este o problema noua. Acum ceva anisori, echipa de handbal fete a pus in vanzare tricouri Hummel, cum erau cele de joc. Trebuia sa dai un avans, sa spui ce doresti sa fie inscriptionat pe el si destul de multi bani. N-au fost extrem de multi oameni care au dorit, dar cel putin s-au facut. Chiar si “tactica” asta poate fi adoptata. Am fost la Thuringer, aproape toata sala era in rosu, cu tricourile celor de la Thuringer (majoritatea cu Althaus). Aveau de vanzare si la sala. Am vazut oameni de la Viborg aici si toti aveau tricoul verde al clubului danez. Am vazut o galerie masiva a lui Gyor si toti erau imbracati in alb sau in verde (marea majoritatea in alb, semn ca oamenii se inteleg si au doua feluri de tricouri, pentru ca la Gyor au fost toti in verde). Am vazut oamenii de la Viena cu tricourile jucatoarelor pe ei, desi cred ca am fost mai multi romani in sala decat austrieci. La Metz iar am vazut plin de galben in tribuna, Larvik are magazin la sala, face magazine ad-hoc vara, la care participa jucatoarele si dau autografe. Eu am auzit de oameni care au spus ca handbalul va avea un magazin de echipament sportiv dedicat suporterilor. Astept.
Va fi si mai frumos, daca FCM Baia Mare va promova in Liga a doua. Atunci va trece la inaintare si fotbalul.

Vine Deva si ce diferente am observat eu

M-am straduit sa fiu cat se poate de atent in meciurile din aceasta luna ale HCM-ului. In mod normal, Baia Mare nu poate pierde meciul cu Deva, chiar daca este invocata prezenta Mihaelei Ani Senocico in trupa hunedoreana. Nicio echipa nu sta intr-o singura jucatoare si chiar daca are valoare, Senocico nu are de ce sa ne sperie. Atunci ce sa mai zici de-un Gorbicz, de Gro, Edin sau alte zeci de jucatoare Top Class care au fost prin Polivalenta.
Sigur, nici nu poti iesi in presa sa spui ca Deva e mai slaba si ca o bati sigur. Pentru a nu e fair. La valoarea lotului HCM aceste povesti nu-si au locul.
Pentru mine este foarte clar ca Tiselj face fix ce n-a facut Buceschi. Adica incearca “sa scoata” un prim sapte. Pe el nu-l intereseaza cine se supara sau de ce o face. Stie ca acel prim sapte le face pe celelalte fete sa traga si mai tare la antrenamente. Sunt convins ca are deja jucatoare fara de care nu incepe, sunt convins ca incearca sa faca o evaluare cat mai profesionista si la fel de convins sunt si ca are deja cateva jucatoare cu care nu-i face placere sa lucreze.

Din punctul meu de vedere, un lot de 22 de jucatoare este enorm. Asta in conditiile in care mai ai nu stiu cate imprumutate. Din fericire, pe alea nu le platesti tu. HCM nu are un sponsor puternic in spate (la care lumea nu are ce cârâi, ca el n-ar da din banii cetatenilor), “un majoritar”. E la fel de clar ca nici nu vei gasi oameni sa bage bani multi in handbal atata vreme cat se poate vorbi doar despre imagine si in niciun caz de recuperarea sau multiplicarea banilor investiti. Nu, handbalul este o groapa fara fund. Oricât de grozav manager ai fi.

Imi pare rau insa sa vad ca anumite jucatoare nu primesc sanse. Gabi Szucs n-a jucat nicio secunda la Tiselj. Bianca Tiron a intrat vreo 5 minute in trei meciuri. Iulia Dumanska nu primeste un minut nici la 10 goluri diferenta. Aneta Pirvut joaca o jumate de ora din 3 ceasuri si va juca si mai putin dupa ce revine Nechita. Nu-s ferm convins ca va prinde multe minute Luci Marin.

Ce am observat cu Buceschi si cu Tiselj
Aparare: nicio diferenta la calitate, iar munca este aproape toata lui Buceschi; Tiselj a inlocuit-o pe Gabi cu Lobach in centrul apararii si treaba merge, mai putin cand oboseste jucatoarea din Belarus. Din pacate, slovenul n-o schimba nici atunci
Atac: pozitionalul este dus greu, indiferent de antrenor. Nu-l pot critica pe sloven, pentru ca a avut putine zile la dispozitie. Cert este ca echipa noastra se preteaza mai degraba pe o aparare tare si contraatac sau faza a doua. In ce priveste partea dreapta de atac, acolo e jale mare fara Geiger. Aruncari putine la poarta si nu grozava. Prin noiembrie, Davindeko ne-a aratat ce fel de jucatoare este. Acum este cam ca si la inceput. De la Georgievska, sincer, nu mai astept nimic.
Discplina: mai mult din auzite... Tiselj este micul Napoleon zic la televizor unii. Se pare ca se intelege mai bine cu fetele, cel putin din ce mi-au mai spus mie una sau alta
Poarta: Paula Ungureanu este peste Arenhart in acest moment... De remarcat a fost doar meciul de la Brasov, acolo unde brazilianca n-a prins nimic. In rest, cele doua si-au facut treaba

Din ce am vazut pana acum, HCM Baia Mare este o echipa mai legata si mai buna decat CSM Bucuresti. Asta acum. Asta nu inseamna ca va fi la fel si peste doua luni sau peste patru luni. Transferuri, in mod normal nu se mai pot face, desi ar putea aparea niste surprize ca anul trecut, cu Oana Manea si Talida Tolnai, libere de contract. Eu nu cred ca Baia Mare poate pierde titlul in acest an, mai ales daca va avea avantajul unui meci in plus pe teren propriu. Si cred ca va fi esential sa se castige titlul de campioana, pentru editia viitoare de Champions League, dar si pentru a avea jucatoare de valoare si sezonul ce vine. Cat priveste meciul cu Deva, cu tot respectul, nimeni nu ma poate lamuri ca ar trebui sa am vreo emotie.

Un oras plin de rahat de caine si fracturi dupa trânte

Nu cred ca este vreun curajos in Baia Mare care sa-ti spuna ca s-a plimbat pe trotuarele din zona blocuilui sau si se poate lauda ca n-a luat vreun cacat de caine in talpa sau chiar ca n-a executat vreo trânta dupa un savuros salt pentru cei care l-au vazut. Savuros pâna in momentul semnatului condicii de la Unitatea de Primiri Urgente de la spital.
Oamenii din orasul meu sunt mari iubitori de animale. Si eu am un mât acasa. Altii au câini si se mândresc cu ei, vorbesc ore in sir despre calitatile lor, de faptul ca sunt deja un membru al familiei si câte sacrificii fac ei pentru asta. Nu poti avea canguri pe-aici ca animal de companie, porcul nu rezista nici el mai mult de prima sarbatoare, iguanele se adapteaza greu, iar despre delfinul am citit ca este cel mai curat animal, deci nu va veni in Baia Mare sa calce in tot cacatul de pe trotuare. Mai ales ca-i este si destul de greu sa se plimbe.
Cunosc si eu multi oameni care au câini. Si care vorbesc frumos despre patrupedul lor. Foarte bine si fac. Pariez insa ca 95% dintre posesorii de catei nu strâng dupa ei. Ii mai intreaba cei de la Politia Locala una alta, si pot dovedi de multe ori ca au o punga la ei, dar n-o folosesc aproape niciodata. I-a mers burta, n-aveam ce lua... el nu face pe trotuar, abia daca vrea in iarba, se rusineaza...
Cert este ca toate trotuarele din orasul meu sunt pline de cacat de câine acum.
Oamenii din orasul meu injura primaria sau cine dracu’ se ocupa de dat zapada la o parte, spunând ca institutia nu-si face datorie. E drept ca nici nu si-o face cum trebuie, asta vad de ani buni incoace. Am vazut-o de când m-am nascut. Si mai stiu ca nici oamenii nu ies sa-si curete zapada din fata blocului, din fata casei, din fata fatei casei. Nu ies. Ca doar platesc impozite. In general, cei mai vocali sunt cei care n-au curatat niciodata zapada din fata propriei locuinte si cei care in afara de obligatoriul impozit pe locuinta si masina nu mai platesc la stat nimic altceva.
Nu pot ierta insa nici faptul ca o firma primeste o sacosa de bani sa nu curete trotuarele unui bulevard nici la o saptamana dupa ce a nins. Ce sa mai spun despre toate stradutele...

Este si o evaluare la HCM?

Asa cred eu acum (nu trebuie sa o luati cuvant cu cuvant si adevar suprem... asa cred eu acum si poate ma insel peste tot).
In mod normal, Tone Tiselj va lucra fic cu cine va dori. Dar musai sa fie de valoare in opinia sa. Asa s-a intamplat mereu in cariera sa. Si unde sunt bani. Unde nu mai sunt, la revedere. Eu cred ca pe langa partea de pregatire lui Tiselj i s-a cerut si sa evalueze jucatoarele. Nu stiu daca a primit informatii suplimentare, cert este ca are 22 de jucatoare in lot si nu are ce sa faca cu 22. In plus, ma gandesc ca vor mai veni doua-trei fete in vara.

De ce zic evaluare? Pentru ca majoritatea jucatoarelor sunt in ultimul an de contract, chiar daca majoritatea au si acel plus 1. Dar daca ele sau clubul (indiferent care) nu mai doreste prelungirea intelegerii, totul se sfarseste. Nu e suficienta o singura parte. Din ce am vazut eu pana acum, sunt deja fete despre care s-a scris in presa ca sunt cu contractele suplimentare pe un an gata semnate (alta decat cea din Baia Mare, ca muritorii din orasul care sustine clubul si echipa nu trebuie sa stie ei atatea).
Pe mine, cu toata seriozitatea, nu ma mai intereseaza foarte multe. Decat partea strict profesionala, ca trebuie sa informez si eu oamenii. Pe antrenori n-ai ce-i suna sa-ti spuna despre meciuri (noroc ca sunt transmise in direct). Unele jucatoare nici macar nu saluta, asa ca nici eu nu ma obosesc sa insist. Echipa asta nu-mi mai apartine aproape deloc si aud pe foarte multa lume spunand acest lucru. Oamenii vor veni la meciuri, sunt sigur, mai ales daca se va lasa iar moca intrarea, spre marea satisfactie a celor care si-au cumparat abonament si care, la anul, n-o s-o mai faca. Nu pot merge nici sa vad un antrenament sau mai multe, ca-i scoate pe toti din sala. Nici atletii veterani nu pot alerga pe sus cand au fetele antrenament.
Stiu foarte clar ca Tiselj are dreptul sa-si aleaga cu cine sa lucreze, indiferent ca-mi place mi-e sau nu. Daca face o evaluare, artunci trebuie sa le dea tuturor sanse. El va raspunde pentru rezultate.
Nu prea vom mai avea nicio jucatoare din Baia Mare, iar fetele care s-au apucat de handbal il vor si abandona foarte rapid (nu toate), pentru ca nu vor avea unde sa joace. Degeaba faci o piramida daca niciun jucator de la piramida ta nu urca in prima echipa. Poate ar fi indicata din nou o echipa a doua, unde sa joace toata lumea care nu prinde la echipa 1, plus tinerele sperante. Chiar daca nivelul din liga secunda este slab sau foarte slab.

Trebuie sa fiu corect macar cu mine si sa spun si lucrurile pe care le vad acum (nu ca ar avea vreo importanta):
1. Aneta Pirvut a venit cu draga inima inapoi si ceva imi spune ca in maxim o luna va sta mai mult prin tribuna, dupa ce revine Ada. Eu n-as fi venit de la Craiova pentru 5-10 minute pe meci.
2. Timea Tatar nu este jucata, iar dupa ce va reveni si Dinis, m-as mira sa mai prinda lotul. In locul ei m-as duce in alta parte
3. Gabriella Szucs a stat doua meciuri pe margine, toate cele 60 de minute (nu stiu daca nu este accidentata, dar nu mi s-a parut), si nu m-ar mira sa fie la fel ca Timi.
4. Claudia Cetateanu va mai duce anul acesta (poate si altii), dar va sta si ea in tribuna, probabil, dupa ce isi vor reveni mai multe jucatoare de camp.
5. Iulia Dumanska - aceeasi poveste ca si la Biti, doar ca ea mai poate juca la CS Marta, la junioare I. Nu stiu daca va fi suficient
6. Elena Georgievska - sincer... mai bine nu zic nimic
7. Bianca Tiron - eu zic ca e de viitor, acum joaca Abbingh, Buceschi sau Ardean acolo. Nu m-ar mira absolut deloc ca in vara sa se mai aduca vreun inter stanga. Deci n-o vad eu prea repede titulara anul asta
8. Fetele imprumutate: Maior Pasca, Tanasie, Ciunt, Tamas, Zamfirescu, Tomescu - trebuie sa joace (si nu cred ca o vor putea-o face la HCM - nu anul 2015) - pana la urma, nici nu stiu daca ele isi mai doresc asta
9. Laura Oltean - ea nu se va reface prea repede si nu stiu daca i se va prelungi contractul. Probabil ca da, macar cu perioada in care a fost accidentata. Asta n-am de unde sa o stiu.
10. Herrem e posibil sa prelungeasca un an, asta pentru ca Stegavik mai are inca unul cu Minaur. Si poate fi un argument bun.

Cat de greu va fi pentru HCM Baia Mare meciul de la Ploiesti?

Eu zic ca nu la fel de greu cum i-a fost Coronei Brasov in meciul cu echipa din Ploiesti. Ma bazez pe mai multe argumente, dar sunt si putin precaut, pentru ca sunt si niscaiva contraargumente.
Baia Mare nu este in ritm inca, pentru ca nu are meciuri in picioare. Or fi mai odihnite unele fete, dar nu stiu cat de bine e, in conditiile in care ai meciuri importante si grele in campionat si in Cupa Romaniei, va la finalul lunii, peste doua saptamani, jucam iar in Champions League. Am vazut ce bine s-au miscat din nou rusoaicele (doar aparare Makeeva) si mai deloc in teren Davindeko. Ele au fost plecate mai repede, au terminat foarte repede si Europenele, au stat mai mult acasa de sarbatori. Sper ca n-au nevoie din nou de doua luni de readaptare.
Mi-a placut foarte tare Do Nascimento, iar daca fata asta este sanatoasa, ne va ajuta enorm. Mi-a placut si Lois Abbingh, care este clar un castig. Desi am vazut doar un meci cu ea. Eliza se descurca bine in centru, are si patrunderi reusite si pare ok acum.
Nu inteleg de ce Tiselj nu le-a folosit deloc in meciul cu Craiova pe Szucs, Tiron si Dumanska. La 13 goluri diferenta n-avea niciun sens sa nu le dea si lor 5-10 minute de joc.
Un argument este ca Baia Mare are multe jucatoare de valoare si are o banca buna. Nu se prea simte schimbarea, indiferent de post. Al doilea argument este ca HCM are o aparare extrem de solida si asta ajuta enorm (felicitari Costica pentru apararea lasata). Daca tine poarta (si ar trebui sa tina), chiar nu are cum sa ne bata Ploiesti.

M-am uitat cu atentie la meciul Corona - CSM Ploiesti si am vazut o echipa surprinzatoare a Ploiestilor. Circulatie buna a balonului, apasari pe acceleratie serioase, mai ales din partea ucrainencei Sheiko (are insa tentatia de a tine mult de minge, chiar prea mult). De asemenea, am vazut un joc bun cu pivotul, Shutka fiind atenta mereu si o buna finalizatoare. Trebuie sa avem grija si la Roman, jucatoare care inscrie destul de mult, chiar daca nu i-au iesit multe cu Brasov. Extremele n-au punctat prea mult, pentru ca si Brasov are extreme de calitate. Insa si mai de calitate are Baia Mare. Sincer, nu cred nici o secunda ca Ploiesti poate bate Baia Mare, la fel cum nu cred, acum, ca Brasov poate bate Baia Mare. Asta nu inseamna ca nu se poate intampla acest lucru. Ba chiar trebuie enorm de multa atentie. Si mai spun ca sunt extrem de curios sa le vad la treaba pe fete in cele doua meciuri.

Cand Ghita Tadici renunta...

Nu am fost fan al antrenorului Gheorghe Tadici niciodata. Pe om, nu-l cunosc, dar spun apropiatii sai ca e absolut OK in afara terenului. Am crezut mereu ca trebuie respectat pentru treaba pe care o face. Si imi amintesc cateva lucruri...
Acum foarte multi ani eram la Sala “Dacia” cum ii zicea atunci. Juca Baia Mare impotriva Zalaului, unul dintre nenumaratele meciuri pe care Tadici le-a avut in Baia Mare. A venit c-o inaltoaca in echipa, foarte tanara, la 16-17 ani, slaba-slaba, dar cu brat bun. Si s-a apucat nea Gigi din tribuna cu glumele la adresa fetei, care insa si-a vazut de treaba si a incercat sa faca tot ce poate. Juca inter stanga si asta era prin 1994-1995, adica acum 20 de ani. Atunci am spus ca pe fata aia n-o sa o uit niciodata. Si asa si este. Este Valeria Motogna, jucatoare emblematica pentru Zalau, care s-a lasat in vara de sportul care i-a adus satisfactii. Valeria Motogna, care a fost port-drapelul delegatiei Romaniei la JO de la Beijing, care are o gramada de meciuri pentru echipa nationala, pentru Zalau si pentru Oltchim.

Eram tot prin sala, unde altundeva... Cineva imi spune ca Tadici e mascarici si ca nu vrea sa mearga la conferinta de presa. Adica, ceva de genul, du-te si dai in gura. Serios? Nu m-am dus nici atunci cum nu ma duc nici acum. Ma mai plimb prin sala si-mi spune altcineva sa ma duc in sala de conferinte, ca omul s-a dus acolo. M-am dus si tocmai se lua in gura cu un coleg. Am plecat. Nu ma intereseaza astea. Pe mine ma intereseaza handbalul si prefer sa incerc sa vorbesc despre asta. La conferintele de presa foarte rar se vorbeste despre handbal. Se multumeste, se cauta scuze, se da vina pe cineva. Tadici s-a enervat pe colegul meu si i-a spus ca mai trebuie sa traiasca trei vieti sa faca ce a facut el in ultimul an.

Sunt multe jucatoare care au refuzat sau refuza sa lucreze cu Tadici la echipa nationala. Treaba fiecareia dintre ele. Unele, refuza sa lucreze cu el definitiv si n-au mai dat pe la Nationala. Altele au spus ca nu mai lucreaza cu el, dar s-au dus in continuare. Ba unele chiar l-au si debarcat dupa Olimpiada de la Beijing. Nu lucrez cu el numai daca vine o Olimpiada sau un turneu final major inseamna si un compromis. Stiu doua fete care au refuzat sa lucreze la nationala cu Tadici. Si n-au mai mers.

In 2005, Tadici si echipa lui au fost la Campionatul Mondial din Rusia. Au castigat medalia de argint, cu o singura infrangere, cea din finala. Semifinala cu Ungaria a fost incredibila. Atunci, a intrat in poarta Tereza Tamas Paslaru si a prins fabulos (n-am mai vazut asa ceva) si Romania s-a calificat in finala.
Portari: Tereza Tamas, Paula Radulescu, Luminita Dinu - Ramona Maier, Raluca Ivan Agrigoroaie, Roxana Gatzel Han, Ana Maria Lazer, Aurelia Bradeanu, Ionela Galca Stanca, Cristina Varzaru, Steluta Luca, Valentina Ardean-Elisei, Simona Gogarla, Narcisa Lecusanu. Pe vremea aia se treceau 14 jucatoare pe foaie.

Mai e o faza care merita povestita. Tot din Baia Mare, la un meci intre noi si Zalau. Pe vremea aia, Zalau era peste Baia Mare. La noi, antrenor era Ion Gherhard, iar in conducerea clubului cam aceiasi oameni ca si acum. Banii nu erau aceiasi, asta e clar. Iar conducerea a considerat ca trebuie enervat Tadici si trebuie scos din circuitele sale. Asa ca a pus un om sa-l filmeze absolut tot meciul, ba chiar din apropiere, sa-l enerveze. La orice miscare facea omul nostru pe banca, nea Geri se ridica si comenta, arata tuturor “ce face Tadici”. Baiul e ca nimeni nu se mai ocupa de echipa, toata lumea se ocupa de Tadici. Mai trebuie sa spun ca am pierdut?

Cei mai dragi oameni de sport in 2014 pentru mine

Sunt lucruri care iti fac placere, sunt oameni cu care te intalnesti si iti pare foarte bine, vezi unii oameni sensibili sau altfel de cum ii vede toata lumea. Sunt lucruri pe care le poti povesti, altele mai putin. Eu o sa povestesc putin despre lucrurile care mi-au placut in 2014. Cele care nu mi-au placut... asta este.

Gabriella Szucs. Am cunoscut foarte usor o domnita, sensibila si la locul ei, mereu cu zambetul pe buze si profi in munca ei. Da totul pe teren. Obisnuiesc sa ofer cate ceva unui sportiv sau mai multor sportivi dupa un an. Asa se va intampla si anul acesta si “atentia mea” va merge la Gabi. Poti sa citesti un om chiar fara sa bei macar o cafea cu el sau sa stai mai mult de 3 minute de vorba.
CSM Stiinta. Chiar daca m-am uitat la televizor la finala campionatului de rugby, am fost extrem de surescitat, mai ales ca si CSM Stiinta m-a facut sa ma simt asa. Am fost la finala Cupei Romaniei si am vazut dorinta, chiar daca am pierdut.
HCM Baia Mare. M-am bucurat acasa cand HCM Baia Mare a castigat primul titlu de campioana din istoria clubului. Cu o sala arhiplina si cu suporteri jos palaria. Atmosfera din sezonul trecut n-o sa mai fie repede in sala, chiar daca aceasta se va umple pana la refuz.
Ada Nechita. Multa lume crede ca Ada Nechita este o femeie cu nasul pe sus, din astea. In general, aceste lucruri le spun oamenii care n-au nicio idee si o judeca dupa ce cred ei. Sa stiti ca Ada Nechita este chiar o fata OK. Si ai ce povesti cu ea.
Calin Matei. Pe omul asta l-am simtit completamente altfel in 2014. Unul dintre cei mai buni ani in relatia mea cu dansul. In plus, chiar si prietenii mei, care urasc PSD, l-au scos bine pe Calin, pentru echilibru.
Simona Sitar. Habar n-am avut cine este cand “am descoperit-o” pe terenul de atletism (sau ce-o fi). Mi-a spus cineva de ea, de pe teren, am intrat in vorba cu ea. Stiu cat munceste, stiu ce sacrificii a facut si merita din plin sa creada ca ma bucur de bucuriile ei.
Terezia Pop. Doamna Tedy te imbie la sport, sincer. Asta o stiu multi, inclusiv eu. Se bucura si baschetbalistii, se bucura si atletii, se mai bucura si unii care vor sa participe la Maratonul de la New York (nu zic cine). Cel mai important este ca femeia asta are inca bucurie maxima pentru profesia ei.
Costica Buceschi. Abia in aces an am ajuns si eu sa ma inteleg mai bine cu Costica. Nu stiu de ce nu am facut-o si pana acum, ideea este ca nu-mi place mie sa ma bag in seama. Imi pare rau ca nu mai e antrenor, dar si mai rau imi pare rau ca (asa cred) si asa putinele informatii din tabara HCM vor fi si mai putine acum.
Cosmin Filip. Unicul om care lucreaza la un club de sport si care a dat informatii in timp util. Si nu obligatoriu ca l-as fi asasinat cu telefoanele. In doua randuri nu l-am sunat. Inainte de meciul cu Turda si inainte de meciul de la Galda. Ambele au fost pierdute de FCM Baia Mare.
Iuliu Petky. Am vorbit pentru prima oara cu el in acest an si pentru prima oara am primit niste informatii de la cineva care se ocupa de inot (si nu e Masters). In 22 de ani de presa de sport poate fi cam putin:)
Petre Pop. Noroc ca mai stiu si eu pe cate unul de la HCM, altfel avea zero informatii sau catre zero.
Marius Botea si Sorin Pop. Cu ei m-am inteles mereu bine, pacat ca acum n-au cele mai grozave rezultate.
Sebi Man. Merge treaba la baschet, merita sa mentionam numele lui, mai ales ca este si secund la nationala U16... Si are copii la lotul national.
Un cuvant frumos si pentru prietenii mei atletii veterani: Iosif Hecko, Carol Farcas, domnul Ganea (ca asa il stie toata lumea), Maria Mois, Delia Sabadis, Monica Hordo, Ion, Marinel si ceilalti pe care ii cunosc.
Pretuiesc mult mai multi sportivi si antrenori. Sunt oameni care ar vrea sa-mi spuna ceva si nu pot; sunt unii care nu vor sa-mi spuna. Unora le place sa se vada la televizor. Nu are importanta, mergem mai departe.
La Multi Ani si multa sanatate tuturor!