Se tot spune ca nu fac pruncii sport. Nu fac. Sau nu fac atat cat faceam noi pe vremuri, cand nu existau miracolele tehnice care ne-au mancat si noua urechile, nu numai lor. Partea buna e ca noi mai mergem la miscare.
Ministerele si CL-urile sau CJ-urile n-au grija pruncilor. Desi iti vor demonstra pe hartie ca au. Ne vor spune ca s-au organizat garla competitii de masa, pentru prunci. Se poate si asta, desi tot de la privati (sunt in fiecare oras niste oameni iubitori de sport si de taxe de inscriere - majoritatea o folosesc cum trebuie, care organizeaza cate ceva). Statul face Crosul pacii la vechi egipteni cu sternocleidomastoidianul mai sus (muschi de la grumaz, sa nu avem discutii). Asa ca se tiparesc niste pliante, se cumpara niste ciocolata, se fac 200 de tricouri imprimate cu evenimentul. Se spune pe hartie ca au fost 500, de fapt au fost 50, se organizeaza si un chef mai apoi, cu altii si cu altele, ca tot au ramas niste tricouri.
Personal, as obliga orice primarie din orase peste 30.000 locuitori sa organizeaza minim sase activitati pentru sportul de masa / an (una la doua luni).
In general, oamenii isi duc copiii la sport. Fotbal, handbal, volei, nu conteaza... Peste tot li se cer bani. Pentru deplasari, pentru echipament, pentru cantonament, plata antrenorilor, pentru orice. Mi s-ar parea fericit ca statul asta roman, asa de minune cum este el, sa puna la punct si treaba asta. Adica: sa-i restituie fiecarui parinte jumatate din banii pe care ii da la clubul sportiv / an. Cum se face asta? Mai intai, parintele si clubul semneaza un contract. E treaba clubului sa stie cam de ce banuti e nevoie in fiecare luna / an, si sa-si calculeze. Contracte pe un an, pentru ca pruncul poate nu mai are chef. Asa s-ar impusca niste iepurasi: am sti sigur si cate cluburi avem, si cati copii legitimati, si ce sume de bani e nevoie. Pentru ca si clubul, dupa ce a luat banii, elibereaza o chitanta (aici sa fie un impozit minim). Antrenorii ar intra intr-o evidenta, ar plati si ei niste impozite. Parintii sa-si poate recupera macar jumate de bani, pe baza acelui contract. Sa li se deduca din impozite. Nu mai dezvolt, cred ca s-a inteles.
Asta e o idee. Eu cred ca ar accepta multi dintre parinti. Ar trebui gandita bine. N-o sa auziti asa ceva in campania electorala. O sa vina minciuni deosebite, cu tuneluri pe sub Gutai, cu kakaturi pe care le auzit de 25-26 de ani. O sa-mi spuna ca o sa mareasca pensii si alocatii pentru copii. Si o sa ma pupe in cursul saptamanii viitoare. Sa o luati ca pe o facilitate.
duminică, 16 octombrie 2016
luni, 29 august 2016
Mai iubeste Baia Mare fotbalul?
Eu nu pot povesti prea multe, pot spune doar ce am trait eu. Ca nu l-am prinz pe Zavoda, nu am cum sa-l tin minte nici pe Mircea Sasu, nici pe fratii Gergely. Insa tin minte echipa inca de pe vremea lui Mateianu. A iubit lumea fotbalul pe vremea lui Mateianu si Paul Popescu. L-a iubit lumea pe vremea lui Miki Szabo. Eu locuiam in Somcuta Mare pe vremea promovarii si a primelor meciuri de atunci in Divizia A. Am venit o data cu tata pe jos, in alergare, pana la Doua Veverite (de acolo ne-a luat un prieten de-al lui cu masina, desi, daca il intrebati pe tata, am fugit pe jos din Somcuta pana in Baia Mare).
Veneam la meci si tata avea abonament in tribuna oficiala. Veneam sa-l vedem pe Ariciu, Frank, “Eu” Gadja, Imre Szepi, Nelu Condruc, Molnar, Sany Koller, Marin Sabau, Gogu Dragomirescu, Buzgau, Bela Rozsnyai, Lucica Balan, Miron Borz, Anti Weissenbacher, Radu Pamfil, Nelu Muresan, Sandu Terhes, Gigi Deac, “Tati” Tataran, “Cugli” Feher, Gyuri Tulba, Caciureac si altii pe care ii tin minte, dar nu-mi vin acum.
Tin minte un meci cu Avantul Reghin, cand am batut cu 9-0. A dat un gol din foarfeca pe spate Radu Pamfil, aproape de jumatatea terenului, lateral dreapta. Mai stiu, tot la meciul ala, ca ma intrebam daca merge si 10 pe tabela veche, dar s-a terminat cu 9-0.
Mateianu isi ducea echipa prin localitatile judetului. Si stiu ca a venit o data si la Somcuta Mare, in pauza de iarna. N-au putut curata terenul de pe arena din Somcuta (care nici acum nu e functionala, ca s-au gasit unii sa vrea sa faca teren fara bani), asa ca au chemat o masina de aia de asfaltat drumurile sa batatoreasca. Intr-un meci, in care Baia Mare a castigat cu 2-1, a jucat si tata. Evident, la Somcuta. Pe final, la 1-1, un baimarean a sutat spre poarta, tata a sarit in disperare sa scoata balonul, dar mai mult l-a impins in poarta. Culmea, fix in poarta in spatele careia eram eu. Nu avea ce face, terenul era inghetat, s-a dus ca sania. Unii au comentat din zona ca si-a dat Grumaz autogol, dar lumea spunea, in general, ca nu a avut nicio vina, dimpotriva, a incercat sa evite golul.
La Somcuta juca atunci un baiat foarte talentan, Mircea Velisca, imi aduc aminte si acum numele lui. Stiu si ca a fost in probe la FC Baia Mare, dar nu l-a retinut Mateianu, ca ar fi avut ceva probleme de sanatate. Intre timp, am auzit si ca s-a dus dintre noi. Dar il tin minte, ca era foarte tehnic.
Tata ma ducea de fiecare data la meci. Avea abonament in tribuna oficiala. Mama imi dadea 5 lei sa-mi cumpar seminte si sa-i aduc si ei. Asta si faceam. Era moneda aia marioaca de aluminiu (sau ceva de gen). Am stat ce am stat in tribuna oficiala, dar acolo veneau si grangurii, ori al meu se manifesta zgomotos si il ocarau aia, ca nu suportau. S-a enervat omul meu si s-a dus in potcoava. Si de atunci in potcoava a stat. Atat cat a meritat sa mearga la fotbal.
Am fost la un meci in care Baia Mare juca impotriva lui Dinamo. Cu Andone, cu Rednic, cu Klein, Mateut, trupa aia supertare. Ne-a batut Dinamo, dar nu asta vreau sa spun. Unul dintre colegii tatalui meu i-a cam suduit pe dinamovisti, pana l-au luat niste militieni si dus a fost. L-am mai vazut pe om abia a doua zi, la sala, unde am mers la un meci de volei. Se misca omul extrem de rau si avea un fanion cu Dinamo in mana. Dupa ce l-au umflat militienii, i-au mai dat si ceva de cumparat.
N-am fost la meciul cu Real Madrid din 15 septembrie 1982. N-am fost pentru ca nu am avut bilet. Desi puteam sa am. Insa, jucam si eu ceva fotbal la FC la prunci, iar nenea antrenorul ne-a spus ca o sa fim copii de mingi. Nttt... i-a pus pana la urma pe cei mai mari ca noi. Si eu am luat-o in brate.
Sunt foarte multe pe care le-as putea povesti. Sa-mi mai aduc aminte doar. Si de ce tot spun eu din astea? Pai, uite de ce: astazi am vazut cu stupoare ca in Baia Mare NU MAI EXISTA niste o echipa de fotbal de seniori. Niciuna! Glorie tie partid iubit!
Veneam la meci si tata avea abonament in tribuna oficiala. Veneam sa-l vedem pe Ariciu, Frank, “Eu” Gadja, Imre Szepi, Nelu Condruc, Molnar, Sany Koller, Marin Sabau, Gogu Dragomirescu, Buzgau, Bela Rozsnyai, Lucica Balan, Miron Borz, Anti Weissenbacher, Radu Pamfil, Nelu Muresan, Sandu Terhes, Gigi Deac, “Tati” Tataran, “Cugli” Feher, Gyuri Tulba, Caciureac si altii pe care ii tin minte, dar nu-mi vin acum.
Tin minte un meci cu Avantul Reghin, cand am batut cu 9-0. A dat un gol din foarfeca pe spate Radu Pamfil, aproape de jumatatea terenului, lateral dreapta. Mai stiu, tot la meciul ala, ca ma intrebam daca merge si 10 pe tabela veche, dar s-a terminat cu 9-0.
Mateianu isi ducea echipa prin localitatile judetului. Si stiu ca a venit o data si la Somcuta Mare, in pauza de iarna. N-au putut curata terenul de pe arena din Somcuta (care nici acum nu e functionala, ca s-au gasit unii sa vrea sa faca teren fara bani), asa ca au chemat o masina de aia de asfaltat drumurile sa batatoreasca. Intr-un meci, in care Baia Mare a castigat cu 2-1, a jucat si tata. Evident, la Somcuta. Pe final, la 1-1, un baimarean a sutat spre poarta, tata a sarit in disperare sa scoata balonul, dar mai mult l-a impins in poarta. Culmea, fix in poarta in spatele careia eram eu. Nu avea ce face, terenul era inghetat, s-a dus ca sania. Unii au comentat din zona ca si-a dat Grumaz autogol, dar lumea spunea, in general, ca nu a avut nicio vina, dimpotriva, a incercat sa evite golul.
La Somcuta juca atunci un baiat foarte talentan, Mircea Velisca, imi aduc aminte si acum numele lui. Stiu si ca a fost in probe la FC Baia Mare, dar nu l-a retinut Mateianu, ca ar fi avut ceva probleme de sanatate. Intre timp, am auzit si ca s-a dus dintre noi. Dar il tin minte, ca era foarte tehnic.
Tata ma ducea de fiecare data la meci. Avea abonament in tribuna oficiala. Mama imi dadea 5 lei sa-mi cumpar seminte si sa-i aduc si ei. Asta si faceam. Era moneda aia marioaca de aluminiu (sau ceva de gen). Am stat ce am stat in tribuna oficiala, dar acolo veneau si grangurii, ori al meu se manifesta zgomotos si il ocarau aia, ca nu suportau. S-a enervat omul meu si s-a dus in potcoava. Si de atunci in potcoava a stat. Atat cat a meritat sa mearga la fotbal.
Am fost la un meci in care Baia Mare juca impotriva lui Dinamo. Cu Andone, cu Rednic, cu Klein, Mateut, trupa aia supertare. Ne-a batut Dinamo, dar nu asta vreau sa spun. Unul dintre colegii tatalui meu i-a cam suduit pe dinamovisti, pana l-au luat niste militieni si dus a fost. L-am mai vazut pe om abia a doua zi, la sala, unde am mers la un meci de volei. Se misca omul extrem de rau si avea un fanion cu Dinamo in mana. Dupa ce l-au umflat militienii, i-au mai dat si ceva de cumparat.
N-am fost la meciul cu Real Madrid din 15 septembrie 1982. N-am fost pentru ca nu am avut bilet. Desi puteam sa am. Insa, jucam si eu ceva fotbal la FC la prunci, iar nenea antrenorul ne-a spus ca o sa fim copii de mingi. Nttt... i-a pus pana la urma pe cei mai mari ca noi. Si eu am luat-o in brate.
Sunt foarte multe pe care le-as putea povesti. Sa-mi mai aduc aminte doar. Si de ce tot spun eu din astea? Pai, uite de ce: astazi am vazut cu stupoare ca in Baia Mare NU MAI EXISTA niste o echipa de fotbal de seniori. Niciuna! Glorie tie partid iubit!
miercuri, 17 august 2016
Nu-ti faci echipa de Liga Campionilor daca n-ai unde alerga
Da, mai, nu-ti faci echipa de Liga Campionilor daca n-ai unde alerga. Eu tot scriu de o gramada de ani despre grajdul de atletism din Baia Mare. Insa mai toata infrastructura este lamentabila.
Stadionul de fotbal arata ca dupa razboi si sansa de a mai face ceva acolo este aproape nula. Intr-o zi, va aparea cineva care va sapa o groapa la centrul terenului si se va termina cu jocul de fotbal si acolo. La fel s-a intamplat cu terenul de zgura dintre cele doua terenuri. Apoi, am citit cu satisfactie acum ceva ani ca terenul doi va fi modernizat, ca se va pune suprafata sintetica, ca bla, bla. Chiar bla, bla s-a si facut acolo. Iar complexul din zona este administrat de autoritatea locala, de peste 10 ani. Stiu o vreme in care s-a alocat suma de 10 miliarde (tot sportul din oras lua atunci atat) si vreo noua s-au bagat in deal (de acolo vine apa, nu?).
Sala Polivalenta are 42 de ani. Inca merge. S-a pus parchet nou, s-au schimbat scaunele, s-a schimbat cat de cat fata salii. Insa vara behai de cald in sala. Nu exista inca un sistem cu turnicheti, astfel ca intra si prietenul meu, si sotia prietenului meu si Alexandru Jula. Moca, ca e clasic.
In stadionul de rugby si tot ce tine de el s-a bagat o suma faina de bani, dar macar se si vede ceva. Conditiile sunt mult mai bune ca la orice sport.
S-a facut o pista de alergare in parc ca asa si-a dorit Cristian Balaj. Foarte bine ca s-a facut. Sunt destule persoane care merg sa alerge in parc. Eu imi doresc de sase ani un stadion de alergare civilizat, plus alte sute de persoane. Si tot grajd a ramas. E vorba de suprafara de alergare, ca bancile si cosurile de gunoi nu ma intereseaza. Cismele, ambele sunt foarte bune. Spun de doi ani ca e nevoie de o toaleta acolo. BUDA, WC - nu exista! Este incredibil ca intr-un spatiu in care intra sute de oameni intr-o zi nu este nici cel mai elementar element de igiena.
Punct pozitiv este si amenajarea spatiilor dintre blocuri, unde se poate juca baschet, fotbal sau handbal. Au fost facute, nu stiu cu cati bani, nu stiu daca multi sau putini si nici nu ma intereseaza foarte tare.
Pe terenul de atletism vin si se pregatesc atletii, aproape zilnic sunt si baschetbalistii acolo. Am alergat alaturi de handbaliste, de handbalisti, de rugbysti. Toata lumea are nevoee de pregatire fizica, dar nu poti veni zilnic pe acea suprafata jenanta. Daca ploua e jale, daca nu ploua trei zile e praf de mori. Noroc ca acel teren a fost facut cu tot creierul acum un milion de ani, pentru ca apa nu sta foarte mult pe teren.
Ma stiu ca in Baia Mare nu exista niciun strand si niciun bazin de ani buni deja. Si asta e jenant. Pentru ca mai fiecare oras care se respecta are asa ceva.
Romania este o tara in care s-a furat si se fura incredibil. Unii inchid ochii si deschid punga. Patru medalii la Jocurile Olimpice? O multime de grasi si de oameni cu probleme de sanatate? Nu trebuie sa-ti faci echipa de Champions League pana ce nu rezolvi locul de alergare sau de orice altceva pentru sport al copiilor. Al tuturor tinerilor, al celor care muncesc, al celor care doresc sa se miste. Vei plati, stat roman cretin mai putini bani pentru serviciile medicale, vei avea imbecilule din nu stiu ce minister mai multi sportivi romani de valoare. Da, da... insa oamenii vor fi mai limpezi la cap si vor da de pamant cu tine hot de conducator (nu ma refer la cineva anume). Asta nu-ti place.
Stadionul de fotbal arata ca dupa razboi si sansa de a mai face ceva acolo este aproape nula. Intr-o zi, va aparea cineva care va sapa o groapa la centrul terenului si se va termina cu jocul de fotbal si acolo. La fel s-a intamplat cu terenul de zgura dintre cele doua terenuri. Apoi, am citit cu satisfactie acum ceva ani ca terenul doi va fi modernizat, ca se va pune suprafata sintetica, ca bla, bla. Chiar bla, bla s-a si facut acolo. Iar complexul din zona este administrat de autoritatea locala, de peste 10 ani. Stiu o vreme in care s-a alocat suma de 10 miliarde (tot sportul din oras lua atunci atat) si vreo noua s-au bagat in deal (de acolo vine apa, nu?).
Sala Polivalenta are 42 de ani. Inca merge. S-a pus parchet nou, s-au schimbat scaunele, s-a schimbat cat de cat fata salii. Insa vara behai de cald in sala. Nu exista inca un sistem cu turnicheti, astfel ca intra si prietenul meu, si sotia prietenului meu si Alexandru Jula. Moca, ca e clasic.
In stadionul de rugby si tot ce tine de el s-a bagat o suma faina de bani, dar macar se si vede ceva. Conditiile sunt mult mai bune ca la orice sport.
S-a facut o pista de alergare in parc ca asa si-a dorit Cristian Balaj. Foarte bine ca s-a facut. Sunt destule persoane care merg sa alerge in parc. Eu imi doresc de sase ani un stadion de alergare civilizat, plus alte sute de persoane. Si tot grajd a ramas. E vorba de suprafara de alergare, ca bancile si cosurile de gunoi nu ma intereseaza. Cismele, ambele sunt foarte bune. Spun de doi ani ca e nevoie de o toaleta acolo. BUDA, WC - nu exista! Este incredibil ca intr-un spatiu in care intra sute de oameni intr-o zi nu este nici cel mai elementar element de igiena.
Punct pozitiv este si amenajarea spatiilor dintre blocuri, unde se poate juca baschet, fotbal sau handbal. Au fost facute, nu stiu cu cati bani, nu stiu daca multi sau putini si nici nu ma intereseaza foarte tare.
Pe terenul de atletism vin si se pregatesc atletii, aproape zilnic sunt si baschetbalistii acolo. Am alergat alaturi de handbaliste, de handbalisti, de rugbysti. Toata lumea are nevoee de pregatire fizica, dar nu poti veni zilnic pe acea suprafata jenanta. Daca ploua e jale, daca nu ploua trei zile e praf de mori. Noroc ca acel teren a fost facut cu tot creierul acum un milion de ani, pentru ca apa nu sta foarte mult pe teren.
Ma stiu ca in Baia Mare nu exista niciun strand si niciun bazin de ani buni deja. Si asta e jenant. Pentru ca mai fiecare oras care se respecta are asa ceva.
Romania este o tara in care s-a furat si se fura incredibil. Unii inchid ochii si deschid punga. Patru medalii la Jocurile Olimpice? O multime de grasi si de oameni cu probleme de sanatate? Nu trebuie sa-ti faci echipa de Champions League pana ce nu rezolvi locul de alergare sau de orice altceva pentru sport al copiilor. Al tuturor tinerilor, al celor care muncesc, al celor care doresc sa se miste. Vei plati, stat roman cretin mai putini bani pentru serviciile medicale, vei avea imbecilule din nu stiu ce minister mai multi sportivi romani de valoare. Da, da... insa oamenii vor fi mai limpezi la cap si vor da de pamant cu tine hot de conducator (nu ma refer la cineva anume). Asta nu-ti place.
joi, 11 august 2016
One touch
Mustaciosul din imagine a strigat astazi si “one touch”, ca a avut Romania prioritate. Omul o stie pe Ana de o caruta de ani, a crescut langa el. Ori asta inseamna si maxima incredere in potentialul Anei. Dna Popescu, eu nu-s decat un simplu sustinator de canapea, dupa cum ai spus chiar matale, facandu-ma sa ma simt aiurea. Si pe canapea am stat si la sfertul cu Statele Unite... Ba chiar m-am ridicat in picioare ca aveam pulsul precum pasarea Colibri si-mi puscau venele in marmida. Da, da, dna Popescu, asa a fost. Mi-am amintit de mustacios si de povestile cu el, l-am vazut cand a spus ce vrea de la dvs. Cel mai frumos este ca dvs v-ati facut treaba pe care miza mustaciosul.
Dle mustacios, fetele mai au inca treaba. Mai au doua meciuri de castigat. Altfel nu desface Ionut nici de data asta sticla aia de palinca. Pentru ca stiu, dle Dan Podeanu, ca puneti “pusca jos” dupa Jocurile Olimpice, ca e destul pentru dvs. Dar parca altfel e cand te duci acasa de tot cu aur. Asa ca, hai Romania, o sa urlu asta. De pe canapea.
marți, 9 august 2016
„Specialistii de pe canapea”
Nimeni nu te obliga sa te faci sportiv. Este alegerea fiecaruia dintre noi (voi). Nu conteaza. Pentru a ajunge sus, la Jocurile Olimpice spre exemplu, este enorm de mult de munca. Ca sa câstigi si o medalie poate ca munca pâna la epuizare nici nu este suficienta. Pentru ca, la JO merg sun 12.000 de sportivi, in conditiile in care sunt peste 7 miliarde de oameni pe planeta asta.
Lumea critica echipa de handbal pentru ca a pierdut lamentabil doua meciuri, cu Angola si cu Brazilia. O critica suporterii, o critica specialistii si nespecialistii, „specialistii de pe canapea” cum le spune dna Ana Maria Brânza Popescu. Medaliata olimpica. Insa, dna Popescu, cu toata stima, sa stiti ca specialistii de pe canapea sustin finciar activitatea dvs, deplasarea dvs la toate competitiile interne si internationale, masa si cazarea dvs, echipamentul pe care il folositi, salariul dvs de la Steaua (ca e tot de stat), ba chiar si renta viagera pe care o sa o primiti conform legii. Deci, fara specialistii de pe canapea...
Unii spun ca nu trebuie „sa tragem” in handbaliste, pentru ca ele au castigat bronzul la Mondiale. Care-i problema? Au luat bronz, si-au incasat sumele de banuti, si-au primit portia de glorie, unele poate au prins contracte mai bune din acest sezon. Acum opt luni a fost bine, acum nu este la fel de bine. Si tot cu banutii de la aia de pe canapea.
Vrei sa faci sport, asumati tot. Si binele si raul. Si aplauzele si huiduielile. Unii oameni sunt moderati, altii mai putin, asa cum si voi sunteti. Azi e o zi buna, mâine e una proasta. Sau poate sunt doua proaste la rând.
Un strungar valoros face la fel de mult ca si un sportiv valoros, doar ca primul nu beneficiaza de imagine si, poate, nici de un salariu decent. Nu mai vorbim ca pentru el nu exista nici renta viagera sau alte cele. Nu incercati sa spuneti ca sportivii sunt altfel decât ceilalti oameni. Sunt mai buni acolo, insa ei nu ar insemna nimic si n-ar putea face nimic fara specialistii de pe canapea (nici eu nu-i aplaud pe toti). Si nu in ultimul rând, mult succes dna Popescu si sa aduceti un aur cu echipa de la Rio!
Lumea critica echipa de handbal pentru ca a pierdut lamentabil doua meciuri, cu Angola si cu Brazilia. O critica suporterii, o critica specialistii si nespecialistii, „specialistii de pe canapea” cum le spune dna Ana Maria Brânza Popescu. Medaliata olimpica. Insa, dna Popescu, cu toata stima, sa stiti ca specialistii de pe canapea sustin finciar activitatea dvs, deplasarea dvs la toate competitiile interne si internationale, masa si cazarea dvs, echipamentul pe care il folositi, salariul dvs de la Steaua (ca e tot de stat), ba chiar si renta viagera pe care o sa o primiti conform legii. Deci, fara specialistii de pe canapea...
Unii spun ca nu trebuie „sa tragem” in handbaliste, pentru ca ele au castigat bronzul la Mondiale. Care-i problema? Au luat bronz, si-au incasat sumele de banuti, si-au primit portia de glorie, unele poate au prins contracte mai bune din acest sezon. Acum opt luni a fost bine, acum nu este la fel de bine. Si tot cu banutii de la aia de pe canapea.
Vrei sa faci sport, asumati tot. Si binele si raul. Si aplauzele si huiduielile. Unii oameni sunt moderati, altii mai putin, asa cum si voi sunteti. Azi e o zi buna, mâine e una proasta. Sau poate sunt doua proaste la rând.
Un strungar valoros face la fel de mult ca si un sportiv valoros, doar ca primul nu beneficiaza de imagine si, poate, nici de un salariu decent. Nu mai vorbim ca pentru el nu exista nici renta viagera sau alte cele. Nu incercati sa spuneti ca sportivii sunt altfel decât ceilalti oameni. Sunt mai buni acolo, insa ei nu ar insemna nimic si n-ar putea face nimic fara specialistii de pe canapea (nici eu nu-i aplaud pe toti). Si nu in ultimul rând, mult succes dna Popescu si sa aduceti un aur cu echipa de la Rio!
duminică, 7 august 2016
Nu aplaud infrângeri
Nu-s mare fan de aplaudat infrângeri. Dimpotriva. Nu spun ca sunt ca americanii pentru care conteaza doar primul loc, uitându-ma ca Michael Phelps are mai multe medalii de aur la JO decât trei sferturi din tarile participante in intreaga lor istorie. Nu sunt nici ca japonezii care-si taie ceapa cu pleoapele daca pierd.
M-a uitat sambata la prima zi a JO. Interesant. Am tremurat la scrima, pentru ca stiam ca avem sanse. Pana la urma, fetele alea sunt campioane europene, sunt multiplu medaliate la Mondiale si Europene, ba Ana Maria are si medalia olimpica. Si-au iesit toate trei inainte de a tremura pentru medalii. Nu le aplaud, ci doar ma rog sa nu prindem vreo Coreea in semifinale. Daca trecem de SUA in sferturi.
Apoi, m-am uitat la gimnastica artistica. Am vazut cum kidul Muntean si veteranul Dragulescu s-au incurajat unul pe altul si cum fiecare a prins o finala. Marian a fost morcovit maxim la sarituri, ca era ultima sansa. Din fericire, la el nu am aplaudat infrangerea.
M-am uitat si la handbal, desi nu-mi propun prea des sa ma trezesc la 1.50. De data asta nici nu m-am culcat. Rau am facut. Mi-a fost foarte greu sa suport meciul. Ne-a batut Angola, iar noi n-am condus niciodata. Aici au fost o multime de probleme, iar Ryde nu a fost deloc reactiv (pentru dl Gabriel Duca - nu a reactionat la ceea ce se intampla). Eu sunt convins ca in caietelul lui scria inainte de JO: victorii cu Angola si Muntenegru; in rest, ce se poate. Ori faptul ca am pierdut cu Angola aduce niste baiuri.
Eu vad mare problema a României in doua locuri: centru si inter dreapta. Eliza este departe de forma buna, iar Bradeanu nu mai poate tot meciul (o jucatoare, de altfel, minunata). Merita sa va uitati si la aparare, unde am luat o goluri la rand pe apararea centrala si in zona unde s-a aparat Cristina Neagu. Ryde a ales sa joace cu Bradeanu in dreapta, desi a dus doi interi de meserie acolo, la un lot de doar 14 fete. Nu e normal. Apoi, daca nici Geiger nu s-a descurcat bine, de ce n-ai folosit-o pe Vizitiu? Ai dus-o sa vada Brazilia? Mai bine o duci pe Laslo sau pe Zamfirescu.
Echipa României a jucat prost. A ratat de nenumarate ori de pe 6m (pana acolo te duce antrenorul). A ratat 3 aruncari de la 7m (toate Neagu - si aici sunt semne de intrebare dle Ryde). Cristina Neagu este o jucatoare foarte buna. Nu-s fan Neagu si am motivele mele, dar pot recunoaste ca e o jucatoare valoroasa. Si ca fara ea suntem si mai jos. Insa nu uit nici ca a ratat 3 de 7m, ca are, in general, procentaj de sub 50% in fiecare meci si ca se apara slab. Ryde a spus ca Neagu a facut doar trei antrenamente in nu stiu cate saptamani. Asa, si? Nu e ok, nu o bagi in joc. Nu uit ca a fost in Norvegia si n-a jucat pentru ca avea baiuri la picior. Iar la doua zile castiga un concurs de karturi cu colege sale. Nici macar nu ma intereseaza. Insa, mi-ar placea ca Neagu sa fie pentru România ceea ce a fost si, iata, mai este, Bojana Popovici pentru Serbia sau pentru Muntenegru. Ca de aia e cea mai buna jucatoare din lume.
Personal, nu cred in succesul României la JO. Nu cred ca vom scoate mai mult de cinci medalii. Sigur ca m-as bucura sa fie mai multe, insa nu cred ca sportul românesc este mai tare decât insasi România. Si nici infrangeri n-o sa aplaud.
M-a uitat sambata la prima zi a JO. Interesant. Am tremurat la scrima, pentru ca stiam ca avem sanse. Pana la urma, fetele alea sunt campioane europene, sunt multiplu medaliate la Mondiale si Europene, ba Ana Maria are si medalia olimpica. Si-au iesit toate trei inainte de a tremura pentru medalii. Nu le aplaud, ci doar ma rog sa nu prindem vreo Coreea in semifinale. Daca trecem de SUA in sferturi.
Apoi, m-am uitat la gimnastica artistica. Am vazut cum kidul Muntean si veteranul Dragulescu s-au incurajat unul pe altul si cum fiecare a prins o finala. Marian a fost morcovit maxim la sarituri, ca era ultima sansa. Din fericire, la el nu am aplaudat infrangerea.
M-am uitat si la handbal, desi nu-mi propun prea des sa ma trezesc la 1.50. De data asta nici nu m-am culcat. Rau am facut. Mi-a fost foarte greu sa suport meciul. Ne-a batut Angola, iar noi n-am condus niciodata. Aici au fost o multime de probleme, iar Ryde nu a fost deloc reactiv (pentru dl Gabriel Duca - nu a reactionat la ceea ce se intampla). Eu sunt convins ca in caietelul lui scria inainte de JO: victorii cu Angola si Muntenegru; in rest, ce se poate. Ori faptul ca am pierdut cu Angola aduce niste baiuri.
Eu vad mare problema a României in doua locuri: centru si inter dreapta. Eliza este departe de forma buna, iar Bradeanu nu mai poate tot meciul (o jucatoare, de altfel, minunata). Merita sa va uitati si la aparare, unde am luat o goluri la rand pe apararea centrala si in zona unde s-a aparat Cristina Neagu. Ryde a ales sa joace cu Bradeanu in dreapta, desi a dus doi interi de meserie acolo, la un lot de doar 14 fete. Nu e normal. Apoi, daca nici Geiger nu s-a descurcat bine, de ce n-ai folosit-o pe Vizitiu? Ai dus-o sa vada Brazilia? Mai bine o duci pe Laslo sau pe Zamfirescu.
Echipa României a jucat prost. A ratat de nenumarate ori de pe 6m (pana acolo te duce antrenorul). A ratat 3 aruncari de la 7m (toate Neagu - si aici sunt semne de intrebare dle Ryde). Cristina Neagu este o jucatoare foarte buna. Nu-s fan Neagu si am motivele mele, dar pot recunoaste ca e o jucatoare valoroasa. Si ca fara ea suntem si mai jos. Insa nu uit nici ca a ratat 3 de 7m, ca are, in general, procentaj de sub 50% in fiecare meci si ca se apara slab. Ryde a spus ca Neagu a facut doar trei antrenamente in nu stiu cate saptamani. Asa, si? Nu e ok, nu o bagi in joc. Nu uit ca a fost in Norvegia si n-a jucat pentru ca avea baiuri la picior. Iar la doua zile castiga un concurs de karturi cu colege sale. Nici macar nu ma intereseaza. Insa, mi-ar placea ca Neagu sa fie pentru România ceea ce a fost si, iata, mai este, Bojana Popovici pentru Serbia sau pentru Muntenegru. Ca de aia e cea mai buna jucatoare din lume.
Personal, nu cred in succesul României la JO. Nu cred ca vom scoate mai mult de cinci medalii. Sigur ca m-as bucura sa fie mai multe, insa nu cred ca sportul românesc este mai tare decât insasi România. Si nici infrangeri n-o sa aplaud.
duminică, 22 mai 2016
De la Cluj-Napoca, fara lacrimi
Cluj-Napoca, asa-i zice... Nu Cluj. Sigur, cantecul nu-i “ma sui in dealul Clujului Napoca”. Pana la urma, nu le port eu grija, stiu sa si-o poarte si singuri. Sunt cam franjuri cu psihicul in zilele astea, dar stiu ca viata merge inainte. Nu-s intr-o mare plina de rechini sarati, nu-mi cad nuci de cocos albastre in cap si nici nu-s trist daca filetul e pe dreapta. Avem zile bune si zile proaste. La alea proaste le-am zis ca-s proaste.
Vineri dimineata, cu inima cat un paduche, imi plictisesc trupul cu un gram de gel de dus si sunt in bloc-start pentru drumul de Cluj-Napoca. Ma duc la ultimele doua meciuri din istoria echipei de fete HCM Baia Mare. Stiu asta, dar nu-s amarat. Momentele grele vin abia dupa ce iti dai seama cu adevarat ca nu mai ai lucruri...
In masina discutii despre motoare. Nu ma pricep, dar ii zic prietenului mei felicitari pentru ca si-a luat carnetul. Nu are sens sa povestesc drumul, nici faptul ca n-am reusit sa-mi tin respiratia in timp ce traversam Bizusa, acolo unde capatul e si centrul... Si de unde am multe amintiri, de la buni... Suntem usurel pe graba, pentru ca Digi, sau FRH, sau tragerea la sorti, a decis ca primul meci e Baia Mare cu CSM. Si-i musai de vazut, nu se discuta.
Imbratisare la Ema, urecheala la Airi, mic ghid de folosire a locuintei de la Felix, bagaj depozitat, masina si drum spre sala. Sunt zilele orasului si traversarea Clujului este miraculoasa. Cu masinile din 1981 se circula fluent. Ma tem ca n-o sa ajung la timp, dar nu ma umflu de panica si nu-i consum din neuroni nici lui Felix. Omul are de condus, de raspuns la claxoane, de convins omul de langa el sa suduiasca daca e cazul.
Caut zona info, sa-mi iau acreditarea. Intreb la poarta, fatuca de acolo e sincera: nu stie. Un nene ce statea la coada la bilete stie... Culmea, imi si spune. Merg, evident, in celalalt capat de sala. Nu-i bai. Am timp, ma incadrez, pot sa-mi scriu si echipele. Ajung in zona si ii spun unui domn de la securitate ca vreau acreditarea mea. Imi arata unde sunt. Puse pe o masa si nimeni in zona. Zeci de acreditari... Puteam sa le iau pentru colectie, dar m-am multumit cu a mea. Pe care, fabulosoooooo: scrie Mircea Frumaz. Instantanez stiu ca Frumas vine de la Frumi. Nimeni nu-mi cere vreun act, vreo chitanta. Ma intreaba un nene de la securitate daca am bricheta si i-am spus ca nu fumez. N-avem nici sticle de apa, suc sau din astea. In holul salii e un loc de unde poti lua apa, suc si din astea. Cer un pahar cu apa plata si mi se solicita 6 lei. Ii spun la om: cum sa-ti dau 6 lei pe un pahar cu apa plata de jumate cand tu dai 2 lei pe sticla? Mai bine ma duc la buda si beau apa de acolo. La care omul imi zice: sa va dau si un pahar gol? Mno, fainosag... Imi iau o cola, ca mi se pare mai mic furtul: 7 lei paharul din doza de 2 litri jumate. Si asa n-am mai baut cola de la o serata din clasa a patra.
Intru in sala si ma comut instant pe meci. Mai e putin si incepe. CSM e campioana campioanelor, HCM e echipa care a batut de doua ori in aceste sezon CSM. Sigur, ele sunt favorite. Putina lume intelege ce stoarse de puteri erau bucurestencele, inclusiv mental. Sigur, fetele mele erau si mai stoarse, ca ele nici n-au vazut vreun fluturas de salariu.
Incepe meciul, mergem bine, suntem clar peste Bucuresti. Insa peste noi este dna Stoia Anamaria. In primele 15 minute ne-a luat aiurea cel putin 5 mingi. Dna Stoia, credeti-ma, stiu ce zic. Baia Mare nu va va uita niciodata... (iar daca va uita, le voi aduce eu aminte). Ati reusit sa va bateti joc de o echipa care nu stia nici daca mai apuca pauza meciului sau se desfiinteaza.
Vine un minut senzational: Baia Mare conduce cu 18-17, dam gol si se face, da, ati ghicit, 20-17. Imediat da CSMB gol si e 20-18. Golul 19 nu exista. Si nici n-a mai fost luat de pe tabela pana la finalul meciului. Va puteti uita si pe inregistrarea meciului. I-au pus golul lui Abbingh. Acest lucru mi-a fost confirmat si de Daniel Kotecz, care, la fel ca mine, noteaza faza cu faza.
Pierdem meciul la un gol si sunt suparat. Imi iar “frumazul” si cobor pe teren, ca-mi permite regulamentele vietii. Sincer, m-as fi dus sa-i ofer in dar un sut in fund cuiva. Evident ca m-am abtinut. Ale mele plang, CSMB se bucura. Meci bun, dragilor, meci bun pana la urma. Ies in hol, si caut zona de unde se poate cumpara ceva, o esarfa, un biseptol, ceva. Gasesc stand CSMB. I-am spus dinainte lui Bogdan Vasiliu ca vreau un tricou cu Oana Manea. Nu moca, nu cerseala, pe bani. Nu este, dar imi zice doamna ca poate inscriptiona unul. Imi place mie Oana Manea, care-i treaba? Imi poate purta tricourile si eu pe ale ei. Plus ca are umor. Nu astept saptamana pentru tricoul inscriptionat si imi cumpar unul fara scris. Eu tot n-o sa mai am echipa in Baia Mare, macar sa tin cu cineva. Imi fac si poza imbracat in tricoul lor si cu trofeul Ligii Campionilor.
Merg iar in tribuna si tin cu Braila. Care joaca cu Roman. De acolo stiu mai multe fete, plus ca e si Costica. Insa nu m-am sfiit sa aplaud golurile faine indiferent cine le-a marcat. Am fost peste tot, in anii ce-au trecut / am facut ce-am vrut, in anii ce-au trecut / am ramas la fel / in anii ce-au trecut. Mergem acasa de la sala si ne intristam. Vizita la Lidl, ca-i musai de luat niste beroase si alte cele (eu n-am fost cu mancarea). Stau lejer in fata vitrinei cu pituca... o doamna deschide si isi ia painici. Eu ma uit insistent la dansa. Femeia se ridica, zambeste si ma saluta...
- De ce ma saluti?
- Hahaha, semeni cu un prieten, dar nu la fizic (sigur ala era gras) ci la fizionomie.
Ii intind mana si spun: Mircea. Imi spune si doamna cum o cheama (iertati ingnoranta si lipsa unei memorii decente - daca ar fi corect as zice ca Stoia e de vina si pentru asta)
- Mno, acum ca ne cunoastem, eu zic ca merge si o imbratisare. Ca e gratis.
Doamna se distreaza si ma imbratiseaza. Mai sunt pana la final niste amabilitati, dar e musai sa fiu atent sa nu scape berea din cos prietenul meu :)
Ma duc acasa si scriu nervos. Ma enervez si mai bine si postez si pe legendarul facebook. Ne trezim, povestim, ne plimbam si viram din nou la sala din Cluj-Napoca (nu prind eu ziua in viata cand vom avea si noi asa ceva - nu-i musai asa mare). La noi nici un cacat de teren de atletism nu se poate face.
Nu mai trebuie sa-mi iau acreditare (cu Frumax - suna mai bine). Intru in sala sa vad finala mica. Mai comentam, mai urlam, mai radem si batem. Asta este. Urmeaza un festival de lacrimi, la care am participat si eu. Si multa multa tristete. Aia am scris-o deja. Ma vad cu amici din tara. Suporterii baimareni fac spectacol si in afara salii. De departe (AUZI, BA, BUCURESTI), de departe galeria din Baia Mare a facut tot spectacolul in Sala Polivalenta. Fara Baia Mare aveati o cupa de doi bani, in care facea galerie Ciuriburi si Sughibughi. Cred ca nici nu ajungeau banii sa se plateasca sala (chiria).
Castiga Bucuresti cupa, nicio surpriza. Felicitari, ca n-am eu treaba cu fetele. Dimpotriva. Baimarenii se “impaca” si cu Mayssa Pessoa, iar brazilianca raspunde. Foarte bine. O sa ne lipseasca si Mayssa. Si celelalte fete care pleaca de la CSMB. Vin altele insa. La noi, nu. La noi doar pleaca.
Vineri dimineata, cu inima cat un paduche, imi plictisesc trupul cu un gram de gel de dus si sunt in bloc-start pentru drumul de Cluj-Napoca. Ma duc la ultimele doua meciuri din istoria echipei de fete HCM Baia Mare. Stiu asta, dar nu-s amarat. Momentele grele vin abia dupa ce iti dai seama cu adevarat ca nu mai ai lucruri...
In masina discutii despre motoare. Nu ma pricep, dar ii zic prietenului mei felicitari pentru ca si-a luat carnetul. Nu are sens sa povestesc drumul, nici faptul ca n-am reusit sa-mi tin respiratia in timp ce traversam Bizusa, acolo unde capatul e si centrul... Si de unde am multe amintiri, de la buni... Suntem usurel pe graba, pentru ca Digi, sau FRH, sau tragerea la sorti, a decis ca primul meci e Baia Mare cu CSM. Si-i musai de vazut, nu se discuta.
Imbratisare la Ema, urecheala la Airi, mic ghid de folosire a locuintei de la Felix, bagaj depozitat, masina si drum spre sala. Sunt zilele orasului si traversarea Clujului este miraculoasa. Cu masinile din 1981 se circula fluent. Ma tem ca n-o sa ajung la timp, dar nu ma umflu de panica si nu-i consum din neuroni nici lui Felix. Omul are de condus, de raspuns la claxoane, de convins omul de langa el sa suduiasca daca e cazul.
Caut zona info, sa-mi iau acreditarea. Intreb la poarta, fatuca de acolo e sincera: nu stie. Un nene ce statea la coada la bilete stie... Culmea, imi si spune. Merg, evident, in celalalt capat de sala. Nu-i bai. Am timp, ma incadrez, pot sa-mi scriu si echipele. Ajung in zona si ii spun unui domn de la securitate ca vreau acreditarea mea. Imi arata unde sunt. Puse pe o masa si nimeni in zona. Zeci de acreditari... Puteam sa le iau pentru colectie, dar m-am multumit cu a mea. Pe care, fabulosoooooo: scrie Mircea Frumaz. Instantanez stiu ca Frumas vine de la Frumi. Nimeni nu-mi cere vreun act, vreo chitanta. Ma intreaba un nene de la securitate daca am bricheta si i-am spus ca nu fumez. N-avem nici sticle de apa, suc sau din astea. In holul salii e un loc de unde poti lua apa, suc si din astea. Cer un pahar cu apa plata si mi se solicita 6 lei. Ii spun la om: cum sa-ti dau 6 lei pe un pahar cu apa plata de jumate cand tu dai 2 lei pe sticla? Mai bine ma duc la buda si beau apa de acolo. La care omul imi zice: sa va dau si un pahar gol? Mno, fainosag... Imi iau o cola, ca mi se pare mai mic furtul: 7 lei paharul din doza de 2 litri jumate. Si asa n-am mai baut cola de la o serata din clasa a patra.
Intru in sala si ma comut instant pe meci. Mai e putin si incepe. CSM e campioana campioanelor, HCM e echipa care a batut de doua ori in aceste sezon CSM. Sigur, ele sunt favorite. Putina lume intelege ce stoarse de puteri erau bucurestencele, inclusiv mental. Sigur, fetele mele erau si mai stoarse, ca ele nici n-au vazut vreun fluturas de salariu.
Incepe meciul, mergem bine, suntem clar peste Bucuresti. Insa peste noi este dna Stoia Anamaria. In primele 15 minute ne-a luat aiurea cel putin 5 mingi. Dna Stoia, credeti-ma, stiu ce zic. Baia Mare nu va va uita niciodata... (iar daca va uita, le voi aduce eu aminte). Ati reusit sa va bateti joc de o echipa care nu stia nici daca mai apuca pauza meciului sau se desfiinteaza.
Vine un minut senzational: Baia Mare conduce cu 18-17, dam gol si se face, da, ati ghicit, 20-17. Imediat da CSMB gol si e 20-18. Golul 19 nu exista. Si nici n-a mai fost luat de pe tabela pana la finalul meciului. Va puteti uita si pe inregistrarea meciului. I-au pus golul lui Abbingh. Acest lucru mi-a fost confirmat si de Daniel Kotecz, care, la fel ca mine, noteaza faza cu faza.
Pierdem meciul la un gol si sunt suparat. Imi iar “frumazul” si cobor pe teren, ca-mi permite regulamentele vietii. Sincer, m-as fi dus sa-i ofer in dar un sut in fund cuiva. Evident ca m-am abtinut. Ale mele plang, CSMB se bucura. Meci bun, dragilor, meci bun pana la urma. Ies in hol, si caut zona de unde se poate cumpara ceva, o esarfa, un biseptol, ceva. Gasesc stand CSMB. I-am spus dinainte lui Bogdan Vasiliu ca vreau un tricou cu Oana Manea. Nu moca, nu cerseala, pe bani. Nu este, dar imi zice doamna ca poate inscriptiona unul. Imi place mie Oana Manea, care-i treaba? Imi poate purta tricourile si eu pe ale ei. Plus ca are umor. Nu astept saptamana pentru tricoul inscriptionat si imi cumpar unul fara scris. Eu tot n-o sa mai am echipa in Baia Mare, macar sa tin cu cineva. Imi fac si poza imbracat in tricoul lor si cu trofeul Ligii Campionilor.
Merg iar in tribuna si tin cu Braila. Care joaca cu Roman. De acolo stiu mai multe fete, plus ca e si Costica. Insa nu m-am sfiit sa aplaud golurile faine indiferent cine le-a marcat. Am fost peste tot, in anii ce-au trecut / am facut ce-am vrut, in anii ce-au trecut / am ramas la fel / in anii ce-au trecut. Mergem acasa de la sala si ne intristam. Vizita la Lidl, ca-i musai de luat niste beroase si alte cele (eu n-am fost cu mancarea). Stau lejer in fata vitrinei cu pituca... o doamna deschide si isi ia painici. Eu ma uit insistent la dansa. Femeia se ridica, zambeste si ma saluta...
- De ce ma saluti?
- Hahaha, semeni cu un prieten, dar nu la fizic (sigur ala era gras) ci la fizionomie.
Ii intind mana si spun: Mircea. Imi spune si doamna cum o cheama (iertati ingnoranta si lipsa unei memorii decente - daca ar fi corect as zice ca Stoia e de vina si pentru asta)
- Mno, acum ca ne cunoastem, eu zic ca merge si o imbratisare. Ca e gratis.
Doamna se distreaza si ma imbratiseaza. Mai sunt pana la final niste amabilitati, dar e musai sa fiu atent sa nu scape berea din cos prietenul meu :)
Ma duc acasa si scriu nervos. Ma enervez si mai bine si postez si pe legendarul facebook. Ne trezim, povestim, ne plimbam si viram din nou la sala din Cluj-Napoca (nu prind eu ziua in viata cand vom avea si noi asa ceva - nu-i musai asa mare). La noi nici un cacat de teren de atletism nu se poate face.
Nu mai trebuie sa-mi iau acreditare (cu Frumax - suna mai bine). Intru in sala sa vad finala mica. Mai comentam, mai urlam, mai radem si batem. Asta este. Urmeaza un festival de lacrimi, la care am participat si eu. Si multa multa tristete. Aia am scris-o deja. Ma vad cu amici din tara. Suporterii baimareni fac spectacol si in afara salii. De departe (AUZI, BA, BUCURESTI), de departe galeria din Baia Mare a facut tot spectacolul in Sala Polivalenta. Fara Baia Mare aveati o cupa de doi bani, in care facea galerie Ciuriburi si Sughibughi. Cred ca nici nu ajungeau banii sa se plateasca sala (chiria).
Castiga Bucuresti cupa, nicio surpriza. Felicitari, ca n-am eu treaba cu fetele. Dimpotriva. Baimarenii se “impaca” si cu Mayssa Pessoa, iar brazilianca raspunde. Foarte bine. O sa ne lipseasca si Mayssa. Si celelalte fete care pleaca de la CSMB. Vin altele insa. La noi, nu. La noi doar pleaca.
duminică, 8 mai 2016
CSMB castiga, HCM moare!
Oricat imi iubesc eu echipa proprie, nu pot sa nu felicit din toata inima CSM Bucuresti si sa recunosc ca au avut un sezon fabulos. Unul inceput poticnit, cu un turneu amical de maxima anvergura foarte bun si o Supercupa Romaniei pierduta in dauna echipei mele. Apoi, cu un parcurs de regularitate in campionat (plus o schisma la nivelul bancii tehnice - pleaca Mette, vine Kim - felicitari amandurora) si cu un singur meci pierdut, dar in momentele in care nu mai conta, cu un titlu meritat si, acum, cu o Liga a Campionilor in vitrina. Fabulos. Maxime felicitari.
Eu cred ca acolo au avut loc schimbari exact atunci cand trebuia. Pe dl. Vasiliu il aplaud, pe dl. Caliman, nu tare. Mai ales acum, pe final, cand el sustinea ca trebuie dat afara Kim, ca nu e de nivelul echipei. Nu e, dl Caliman, asa cum zici. Habar n-are de meserie. Macar daca taceai in zilele astea. Ca filosof nu cred ca ati ramas. Pentru ca trebuia sa fiti intai. Si ca sa vedeti ca nu-s neghiob, va felicit si pe dvs, dle Caliman. Se castiga in echipa si se pierde la fel. Ori si matale ai pus un umar acolo.
Din pacate, Baia Mare dispare din peisaj. In mod normal, la doua sferturi de finala de Liga Campionilor consecutive, la 10 fete in lotul national medaliate cu bronz la Mondiale, cu 75% din echipa la Jocurile Olimpice, trebuie sa vedem sponsori, sa vedem animatie. Acum vedem doar o groapa mare in care sa ne aruncam sentimentele si bucuria din trecut.
Nu. Aici am vazut oameni care stiau handbal dupa ce au vazut 10 meciuri (chiar, si Rasmussen a spus ca Romania e plina de experti in handbal), care stiau totul si carora nu le ajungea ca stiau tot. Nu, ii invatau si pe ceilalti. Si vad ce management grozav au avut. Sute de mii de euro datorie, nenumarate vizite la DNA ale sportivilor, antrenorilor si conducatorilor, controale judiciare, si o mare gaura la final de sezon. In plus, nicio explicatie. Si nici nu vom primi o explicatie la explicatie.
Eu cred ca acolo au avut loc schimbari exact atunci cand trebuia. Pe dl. Vasiliu il aplaud, pe dl. Caliman, nu tare. Mai ales acum, pe final, cand el sustinea ca trebuie dat afara Kim, ca nu e de nivelul echipei. Nu e, dl Caliman, asa cum zici. Habar n-are de meserie. Macar daca taceai in zilele astea. Ca filosof nu cred ca ati ramas. Pentru ca trebuia sa fiti intai. Si ca sa vedeti ca nu-s neghiob, va felicit si pe dvs, dle Caliman. Se castiga in echipa si se pierde la fel. Ori si matale ai pus un umar acolo.
Din pacate, Baia Mare dispare din peisaj. In mod normal, la doua sferturi de finala de Liga Campionilor consecutive, la 10 fete in lotul national medaliate cu bronz la Mondiale, cu 75% din echipa la Jocurile Olimpice, trebuie sa vedem sponsori, sa vedem animatie. Acum vedem doar o groapa mare in care sa ne aruncam sentimentele si bucuria din trecut.
Nu. Aici am vazut oameni care stiau handbal dupa ce au vazut 10 meciuri (chiar, si Rasmussen a spus ca Romania e plina de experti in handbal), care stiau totul si carora nu le ajungea ca stiau tot. Nu, ii invatau si pe ceilalti. Si vad ce management grozav au avut. Sute de mii de euro datorie, nenumarate vizite la DNA ale sportivilor, antrenorilor si conducatorilor, controale judiciare, si o mare gaura la final de sezon. In plus, nicio explicatie. Si nici nu vom primi o explicatie la explicatie.
luni, 11 aprilie 2016
Unde alearga baimareanul?
Poate alerga pe strazi, prin parcuri, pe terenul de atletism, pe pista amenajata in Parcul Municipal. Aceasta din urma, are undeva la 700 m (1.400 dus-intors). E acea “alee verde” din Parcul Regina Maria, una destul de buna. Ar fi fost excelenta daca avea doua sensuri de alergare, dar nu vreau sa fiu carcotas. Ceva mai enervant este ca o gramada de oameni se plimba pe acolo, desi sunt o gramada de alte alei. In parc mai e o problema: o gramada de caini (cu stapani) - desi stiu ca nu e voie - plus o gramada de biciclete. Din fericire, bicicletele nu se dau la oameni.
Apoi, mai este terenul de atletism, recent vizitat de autoritati. S-a scos gardul si asta mi se pare cea mai mare gafa. Da, gardul ala era de doi bani si putea fi chiar periculos. Nu cred ca exista prea multe baze sportive care sa nu fie ingradite. Exact asa vom vedea cum unii vor urca cu masinile acolo, exact asa vom vedea (de zeci de ori s-a intamplat asta) cum tot felul de inteligenti distrug pista urcand cu masini sau motociclete.
Astazi am fost la alergare. Pe teren. S-a scos sectorul de alergari, prin distrugere. Probabil se va face altul (nu cred). S-au pus 12 banci pe marginea exterioara a terenului (nu cred ca am mai vazut vreun stadion de atletism cu banci pana acum). Pariez ca in sub 3 luni jumatate vor fi distruse. Un lucru pe care l-am pomenit acum cateva luni, dupa ce terenul a intrat in posesia CL... este o tasnitoare de apa, care functioneaza si apa e ok (foarte bine). Apoi, terenul a fost curatat pe margine, am auzit ca va fi discuit si apoi tasat (ceea ce este, din nou, foarte bine). Ma este nevoie de una doua toalete ecologice, dar am auzit ca si asta se va rezolva. Lumina exista si se poate alerga oricand. Stiu ca nu sunt bani pentru suprafata sintetica (nu sunt acum). Un teren cu suprafata sintetica, facut cum se cuvine, costa cat doi-trei ani de Eurovision.
Sunt multi care prefera sa alerge pe teren accidentat, prin paduri, prin alte parti, iar asta este treaba lor. Eu nu mai vreau sa vad copii de 1-2 ani in cele doua gropi de nisip, care se ridica fix cand te astepti mai putin si poti da peste ei (apoi sa vezi ce injuraturi iti iei de la mame si tati, desi copii aia n-au ce cauta acolo), nu mai vreau sa vad persoane care sa faca plaja acolo, nu mai vreau sa vad caini cu sau fara stapani pe teren, nu mai vreau sa vad sportivi alergand acolo cu crampoane. Multe as mai vrea... Am si rabdare. M-as bucura sa avem si noi un stadion civilizat, pentru ca au nevoie de asta si handbalistii, si voleibalistii... Nu mai zic de atleti (pentru ca avem si o multime de campioni sau medaliati)... toti sportivii de performanta au nevoie de o pista decenta de alergare.
Apoi, mai este terenul de atletism, recent vizitat de autoritati. S-a scos gardul si asta mi se pare cea mai mare gafa. Da, gardul ala era de doi bani si putea fi chiar periculos. Nu cred ca exista prea multe baze sportive care sa nu fie ingradite. Exact asa vom vedea cum unii vor urca cu masinile acolo, exact asa vom vedea (de zeci de ori s-a intamplat asta) cum tot felul de inteligenti distrug pista urcand cu masini sau motociclete.
Astazi am fost la alergare. Pe teren. S-a scos sectorul de alergari, prin distrugere. Probabil se va face altul (nu cred). S-au pus 12 banci pe marginea exterioara a terenului (nu cred ca am mai vazut vreun stadion de atletism cu banci pana acum). Pariez ca in sub 3 luni jumatate vor fi distruse. Un lucru pe care l-am pomenit acum cateva luni, dupa ce terenul a intrat in posesia CL... este o tasnitoare de apa, care functioneaza si apa e ok (foarte bine). Apoi, terenul a fost curatat pe margine, am auzit ca va fi discuit si apoi tasat (ceea ce este, din nou, foarte bine). Ma este nevoie de una doua toalete ecologice, dar am auzit ca si asta se va rezolva. Lumina exista si se poate alerga oricand. Stiu ca nu sunt bani pentru suprafata sintetica (nu sunt acum). Un teren cu suprafata sintetica, facut cum se cuvine, costa cat doi-trei ani de Eurovision.
Sunt multi care prefera sa alerge pe teren accidentat, prin paduri, prin alte parti, iar asta este treaba lor. Eu nu mai vreau sa vad copii de 1-2 ani in cele doua gropi de nisip, care se ridica fix cand te astepti mai putin si poti da peste ei (apoi sa vezi ce injuraturi iti iei de la mame si tati, desi copii aia n-au ce cauta acolo), nu mai vreau sa vad persoane care sa faca plaja acolo, nu mai vreau sa vad caini cu sau fara stapani pe teren, nu mai vreau sa vad sportivi alergand acolo cu crampoane. Multe as mai vrea... Am si rabdare. M-as bucura sa avem si noi un stadion civilizat, pentru ca au nevoie de asta si handbalistii, si voleibalistii... Nu mai zic de atleti (pentru ca avem si o multime de campioni sau medaliati)... toti sportivii de performanta au nevoie de o pista decenta de alergare.
sâmbătă, 9 aprilie 2016
Domnu’ Mircea, ce-ati facut cu echipa asta?
Zeci de oameni m-am intrebat pana acum ce se intampla cu handbalul din Baia Mare. Si cu fotbalul. Nu se intampla nimic, dar asta e de rau. Am calculat de o mie de ori si mi-a dat cu minus. HCM Baia Mare are in acest moment 10 jucatoare care ar mai avea contracte si pe anul ce vine.
Ionica Munteanu, Iulia Dumanska, Paula Ungureanu (aceasta are un contract fabulos, oamenii de la club spunand ca poate pleca exact in ce moment doreste dansa) - Tanasie si Ardean Elisei - extreme stanga; Gabi Szucs, Gabi Preda si Tiron - interi stanga; Geiger - inter dreapta; Zamfirescu - centru. Atat. Restul fetelor imprumutate isi termina intelegerile cu HCM in vara (Ciunt, Tomescu, Pirvut, Maior Pasca - probabil mai sunt si altele). O parte din fete am inteles ca si-au depus memorii, iar altele, probabil, o vor face si ele.
Daca se va trece pe alt club, e noapte, nimeni nu mai vrea sa stea aici (asta inseamna liga 2 sau deloc). Daca se ramane pe clubul acesta, trebuie dati bani multi, trebuie renuntat la transferuri, sunt multe de facut.
La Minaur este mult mai greu de aflat vreo informatie, pentru ca acolo chiar e noapte masiva. E si pauza competitionala si pregatirea de play-out, unde, se spera sa nu se retrogradeze. Am auzit de un jucator caruia ii expira contractul ca se duce la Calarasi, portarul Razvan Pop nu a vrut sa stea nici in meciurile precedente, Sadoveac nu are motive sa-si piarda vremea pe aici. Cine stie, poate se vor aduce tinerii de la Academia Minaur si cei care vor mai ramane aici, astfel ca ne vom bate cu drag si spor pentru salvarea de la retrogradare.
La fotbal n-am absolut nicio idee. Stiu insa ca nu ai cum sa promovezi in Liga 1. N-ai nimic infrastructura (stadionul e la CL de mai bine de 15 ani). Tin minte de alocarea unei sume de 10 miliarde, acum cativa ani, pentru sistematizare, pentru drenaj. Cred ca 9 miliarde s-au folosit sus pe deal si intelegeti de ce. Doar de acolo vine apa in jos...
Astazi m-am bucurat pentru CSM Bucuresti ca s-a calificat in Final Four, iar maine n-o sa ma enervez, indiferent cat va pierde HCM (si nu cred ca va pierde extrem de urat, chiar daca s-au dus in 11).
Noi ne plangem ca suntem in 11, dar celelalte echipe de tot nu se plang ca joaca in 7-9 oameni meciurile importante. Asta cu exceptia echipelor CSMB si Vardar Skopje, care au un vapor de jucatoare. Noi am avut 17 si am citit pe un nene care a spus ca nu avem banca: cum kkat sa nu ai banca in momentul in care 10 din fetele echipei tale castiga medalia de bronz la Mondiale (opt dintre ele obtin calificarea la Olimpiada - mergeam si celelalte doua dar erau accidentate). Apoi, au mai fost Pineau, Do Nascimento, Jezic si Abbingh, care nu jucatoare de doi bani nu sunt. Si pana la 17, mai sunt Preda si Tatar (care au jucat in nationala), plus Dumanska (mare speranta).
Maine se joaca cu Buducnost si nu cred in minuni. Adica nu vad cum poate bate HCM la 6 goluri in Moraca. Asta insa nu-i da dreptul lui Costi Pruna sa le treaca in Final Four pe Buducnost inainte de acest meci. Dar nu-i grija mea. Grija mea e ca nu stiu nici acum ce sa le spun oamenilor cand ma intreaba: Domnu’ Mircea, da’ ce-ati facut cu echipa asta?
Ionica Munteanu, Iulia Dumanska, Paula Ungureanu (aceasta are un contract fabulos, oamenii de la club spunand ca poate pleca exact in ce moment doreste dansa) - Tanasie si Ardean Elisei - extreme stanga; Gabi Szucs, Gabi Preda si Tiron - interi stanga; Geiger - inter dreapta; Zamfirescu - centru. Atat. Restul fetelor imprumutate isi termina intelegerile cu HCM in vara (Ciunt, Tomescu, Pirvut, Maior Pasca - probabil mai sunt si altele). O parte din fete am inteles ca si-au depus memorii, iar altele, probabil, o vor face si ele.
Daca se va trece pe alt club, e noapte, nimeni nu mai vrea sa stea aici (asta inseamna liga 2 sau deloc). Daca se ramane pe clubul acesta, trebuie dati bani multi, trebuie renuntat la transferuri, sunt multe de facut.
La Minaur este mult mai greu de aflat vreo informatie, pentru ca acolo chiar e noapte masiva. E si pauza competitionala si pregatirea de play-out, unde, se spera sa nu se retrogradeze. Am auzit de un jucator caruia ii expira contractul ca se duce la Calarasi, portarul Razvan Pop nu a vrut sa stea nici in meciurile precedente, Sadoveac nu are motive sa-si piarda vremea pe aici. Cine stie, poate se vor aduce tinerii de la Academia Minaur si cei care vor mai ramane aici, astfel ca ne vom bate cu drag si spor pentru salvarea de la retrogradare.
La fotbal n-am absolut nicio idee. Stiu insa ca nu ai cum sa promovezi in Liga 1. N-ai nimic infrastructura (stadionul e la CL de mai bine de 15 ani). Tin minte de alocarea unei sume de 10 miliarde, acum cativa ani, pentru sistematizare, pentru drenaj. Cred ca 9 miliarde s-au folosit sus pe deal si intelegeti de ce. Doar de acolo vine apa in jos...
Astazi m-am bucurat pentru CSM Bucuresti ca s-a calificat in Final Four, iar maine n-o sa ma enervez, indiferent cat va pierde HCM (si nu cred ca va pierde extrem de urat, chiar daca s-au dus in 11).
Noi ne plangem ca suntem in 11, dar celelalte echipe de tot nu se plang ca joaca in 7-9 oameni meciurile importante. Asta cu exceptia echipelor CSMB si Vardar Skopje, care au un vapor de jucatoare. Noi am avut 17 si am citit pe un nene care a spus ca nu avem banca: cum kkat sa nu ai banca in momentul in care 10 din fetele echipei tale castiga medalia de bronz la Mondiale (opt dintre ele obtin calificarea la Olimpiada - mergeam si celelalte doua dar erau accidentate). Apoi, au mai fost Pineau, Do Nascimento, Jezic si Abbingh, care nu jucatoare de doi bani nu sunt. Si pana la 17, mai sunt Preda si Tatar (care au jucat in nationala), plus Dumanska (mare speranta).
Maine se joaca cu Buducnost si nu cred in minuni. Adica nu vad cum poate bate HCM la 6 goluri in Moraca. Asta insa nu-i da dreptul lui Costi Pruna sa le treaca in Final Four pe Buducnost inainte de acest meci. Dar nu-i grija mea. Grija mea e ca nu stiu nici acum ce sa le spun oamenilor cand ma intreaba: Domnu’ Mircea, da’ ce-ati facut cu echipa asta?
joi, 24 martie 2016
Nu cred in oameni, nu cred nici in sfinti - dna Paula poate alege ce doreste
Oamenii, cand pleaca la drum, au aceleasi avantaje si dezavantaje, se spune. Evident ca e o prostie. Unii sunt mai talentati, altii mai putin, unii se nasc intr-o tara saraca, altii intr-o familie bogata, unii in plin desert, altii pe varf de munte. Nu sunt egali si nici n-au cum. Unii cresc, muncesc mai mult ca altii si ajung sa fie apreciati. Altii, nu se dezvolta suficient si raman departe.
Astazi, am fost la meciul dintre HCM Baia Mare si HCM Roman si am auzit zeci de oameni huiduind-o pe Paula Ungureanu. Cat se poate de vartos. Cu toate sinceritatea, nu am auzit in sala polivalenta de foarte multi ani o asemenea atitudine in defavoarea unei jucatoare care inca evolueaza pentru echipa ta. Ba, sa fiu sincer, nici nu cred ca am auzit vreodata in sala asa ceva.
Cat o priveste pe Paula Ungureanu, eu nu-i caut nici scuze, nici in coarne. Nu am facut-o niciodata. Cred ca, daca o intrebati, nici macar nu ma cunoaste dupa nume. Si nici nu are asta importanta.
Anul trecut, pe final, cineva a avut grija sa bage pe piata salariul pe care-l are Paula (nu ma intereseaza cat e), ba si o parte (sau toate) avantajele care decurg din contract. Unul confidential, pentru ca asa sunt toate. Cuantumul, indiferent cat de adevarat este, plus clauzele respective, au enervat la momentul respectiv.
Apoi, a venit meciul de la Brasov, unde evolutia Paulei (nu numai a ei) nu a fost deloc grozava. Si chestia asta a enervat, dar nici de aici n-a venit nicio scanteia. La doar doua zile dupa acest esec, Paula si Jezic au fost anuntate pe site-ul celor de la Digi ca ar fi semnat cu CSM Bucuresti. Ori nici Jezic nu jucase nimic in meciul de la Brasov. Dar cu ea nu are nimeni nimic. Mare greseala a fost acel anunt. Am scormonit putin si se pare ca informatia a fost data la Digi de un impresar. Ori asta a fost o gafa monumentala. Sau poate asa s-a dorit, nu stiu. Cert este ca Jezic putea semna lejer, fiind in ultimele sase luni de contract, in timp ce Paula nu, ea fiind inca un an sub contract. Chiar daca si-l va rezilia. Si mai cred ca o va face, pentru ca publicul va reactiona la fel, la fiecare meci.
Eu n-am nici doua cu dna Paula, pentru ca asa ii spun, desi mi-a spus sa-i zic Paula. Nu ma intereseaza nici daca merge la CSMB sau in alta parte. Este viata sa si optiunea sa. Nu stiu daca a primit bani in ultimele trei luni sau nu, si nici nu ma intereseaza. Cine ma cunoaste stie ca imi plac portarii de handbal si coordonatorii de joc. Am si multe haine de portar. Iar daca voi primi acel tricou proimis de dna Paula in vara, il voi purta cu placere (daca-mi va fi bun). Nu judec un om pentru ca a ales prost o data sau de doua ori. Poate nici n-a ales. Din pacate, in sportul asta din MM, acum, nu mai cred in oameni, nu mai cred nici in sfinti. Daca sunt!
Astazi, am fost la meciul dintre HCM Baia Mare si HCM Roman si am auzit zeci de oameni huiduind-o pe Paula Ungureanu. Cat se poate de vartos. Cu toate sinceritatea, nu am auzit in sala polivalenta de foarte multi ani o asemenea atitudine in defavoarea unei jucatoare care inca evolueaza pentru echipa ta. Ba, sa fiu sincer, nici nu cred ca am auzit vreodata in sala asa ceva.
Cat o priveste pe Paula Ungureanu, eu nu-i caut nici scuze, nici in coarne. Nu am facut-o niciodata. Cred ca, daca o intrebati, nici macar nu ma cunoaste dupa nume. Si nici nu are asta importanta.
Anul trecut, pe final, cineva a avut grija sa bage pe piata salariul pe care-l are Paula (nu ma intereseaza cat e), ba si o parte (sau toate) avantajele care decurg din contract. Unul confidential, pentru ca asa sunt toate. Cuantumul, indiferent cat de adevarat este, plus clauzele respective, au enervat la momentul respectiv.
Apoi, a venit meciul de la Brasov, unde evolutia Paulei (nu numai a ei) nu a fost deloc grozava. Si chestia asta a enervat, dar nici de aici n-a venit nicio scanteia. La doar doua zile dupa acest esec, Paula si Jezic au fost anuntate pe site-ul celor de la Digi ca ar fi semnat cu CSM Bucuresti. Ori nici Jezic nu jucase nimic in meciul de la Brasov. Dar cu ea nu are nimeni nimic. Mare greseala a fost acel anunt. Am scormonit putin si se pare ca informatia a fost data la Digi de un impresar. Ori asta a fost o gafa monumentala. Sau poate asa s-a dorit, nu stiu. Cert este ca Jezic putea semna lejer, fiind in ultimele sase luni de contract, in timp ce Paula nu, ea fiind inca un an sub contract. Chiar daca si-l va rezilia. Si mai cred ca o va face, pentru ca publicul va reactiona la fel, la fiecare meci.
Eu n-am nici doua cu dna Paula, pentru ca asa ii spun, desi mi-a spus sa-i zic Paula. Nu ma intereseaza nici daca merge la CSMB sau in alta parte. Este viata sa si optiunea sa. Nu stiu daca a primit bani in ultimele trei luni sau nu, si nici nu ma intereseaza. Cine ma cunoaste stie ca imi plac portarii de handbal si coordonatorii de joc. Am si multe haine de portar. Iar daca voi primi acel tricou proimis de dna Paula in vara, il voi purta cu placere (daca-mi va fi bun). Nu judec un om pentru ca a ales prost o data sau de doua ori. Poate nici n-a ales. Din pacate, in sportul asta din MM, acum, nu mai cred in oameni, nu mai cred nici in sfinti. Daca sunt!
joi, 10 martie 2016
Aruncam zvonuri - are HCM viitor?
Interesant. Intr-o zi, cineva mi-a spus salariul unei jucatoare de la HCM. Apoi, al alteia si al unei a treia. Fara sa intreb (niciodata n-am intrebat, nu ma intereseaza). M-am gandit ca sunt vreun privilegiat. A urmat primul meci la sala, unde alti trei oameni au venit sa-mi spuna ca nu e normal ca jucatoarea cu pricina sa aiba salariul ala. Eu le-am spus ca nu e asa si ei mi-au raspuns ceva de genul: “cum, ca doar ala mi-a zis”. Culmea, acelasi om (n-a fost vorba de o discutie in grup). N-am stiut de ce, dar mie mi s-a parut o comanda.
Dupa meciul de la Brasov, au umblat o sute de mii de povesti in oras. Ca a fost blat, ca 80% din fete nu si-am mai aparat sansele corect, ca sotul uneia dintre jucatoare a pariat sume importante pe victoria Coronei, ca si asa nu mai crede nimeni in nimic. Iar mi s-a parut o comanda de aruncat zvonuri pe piata. Nu stiu daca este asa.
La doar doua zile dupa meciul cu Brasov, a aparut la Digi informatia ca Paula si Jezic se vor duce la CSM Bucuresti. Cluburile n-au anuntat nimic (nici pana acum), iar faptul ca informatia a fost data la doar doua zile dupa un joc in care HCM a pierdut titlul de campioana, iar mi se pare o poveste aruncata voit pe piata, care a fost preluata de mai toata lumea.
Astazi, m-a intalnit cu un domn, care mi-a spus lucruri interesante si ca este convins ca zvonurile astea exista pentru ca se vrea ca acestea sa existe.
Ce spune azi Dolcesport
Handbalistele vicecampioanei sunt neplatite in 2016, fiind inregistrate 4-5 salarii restante, astfel ca majoritatea va parasi echipa la finalul actualei stagiuni, la fel urmând a proceda si directorul sportiv Daniel Kotecz. Surse oficiale au precizat pentru News.ro ca jucatoarele au de primit 4-5 salarii restante, “in functie de contractul fiecareia”, iar pe 2016 nu au fost inca platite. Restantele totale ar fi de circa 500.000 de euro pâna in prezent, darmite cât se mai aduna pâna la finalul sezonului.
Allison Pineau a anuntat deja oficial despre plecarea sa la Brest, cu care a semnat pe doua sezoane, olandeza Lois Abbingh a semnat cu Issy Paris tot pe doi ani, in timp ce portarul Paula Ungureanu, titulara si la nationala, a cerut rezilierea contractului valabil inca un sezon, incepând cu 1 iulie 2016, când cel mai probabil se va alatura campioanei CSM Bucuresti.
Aflata cu nationala la Cluj-Napoca, Paula Ungureanu a refuzat sa raspunda privind noua intelegere cu CSM Bucuresti, motivând ca se afla la o actiune a reprezentativei.
Dupa meciul de la Brasov, au umblat o sute de mii de povesti in oras. Ca a fost blat, ca 80% din fete nu si-am mai aparat sansele corect, ca sotul uneia dintre jucatoare a pariat sume importante pe victoria Coronei, ca si asa nu mai crede nimeni in nimic. Iar mi s-a parut o comanda de aruncat zvonuri pe piata. Nu stiu daca este asa.
La doar doua zile dupa meciul cu Brasov, a aparut la Digi informatia ca Paula si Jezic se vor duce la CSM Bucuresti. Cluburile n-au anuntat nimic (nici pana acum), iar faptul ca informatia a fost data la doar doua zile dupa un joc in care HCM a pierdut titlul de campioana, iar mi se pare o poveste aruncata voit pe piata, care a fost preluata de mai toata lumea.
Astazi, m-a intalnit cu un domn, care mi-a spus lucruri interesante si ca este convins ca zvonurile astea exista pentru ca se vrea ca acestea sa existe.
Ce spune azi Dolcesport
Handbalistele vicecampioanei sunt neplatite in 2016, fiind inregistrate 4-5 salarii restante, astfel ca majoritatea va parasi echipa la finalul actualei stagiuni, la fel urmând a proceda si directorul sportiv Daniel Kotecz. Surse oficiale au precizat pentru News.ro ca jucatoarele au de primit 4-5 salarii restante, “in functie de contractul fiecareia”, iar pe 2016 nu au fost inca platite. Restantele totale ar fi de circa 500.000 de euro pâna in prezent, darmite cât se mai aduna pâna la finalul sezonului.
Allison Pineau a anuntat deja oficial despre plecarea sa la Brest, cu care a semnat pe doua sezoane, olandeza Lois Abbingh a semnat cu Issy Paris tot pe doi ani, in timp ce portarul Paula Ungureanu, titulara si la nationala, a cerut rezilierea contractului valabil inca un sezon, incepând cu 1 iulie 2016, când cel mai probabil se va alatura campioanei CSM Bucuresti.
Aflata cu nationala la Cluj-Napoca, Paula Ungureanu a refuzat sa raspunda privind noua intelegere cu CSM Bucuresti, motivând ca se afla la o actiune a reprezentativei.
sâmbătă, 5 martie 2016
Cât de trist e ca Paula si Katarina se duc la CSMB?
Eu nu sunt trist. Asta este viata de sportiv, azi esti aici, maine in alta parte. Pe Jezic nici macar nu am putut-o asimila inca. Paula, era una dintre jucatoarele care “incasa” cele mai multe aplauze la HCM inainte si in timpul meciurilor. Faptul ca a fost anuntata plecarea ei la CSMB va reduce mult din numarul aplauzelor. In mod cert vor mai pleca si alte jucatoare. Indiferent unde vor merge, putine dintre ele vor fi aplaudate in picioare cand se vor intoarce in Baia Mare la vreun meci. Asa cum a fost aplaudata Eliza Buceschi sau Steffen Stegavik. Sau cum va fi aplaudat Maricel Voinea ori de câte ori va veni in Baia Mare.
Personal, le doresc succes celor doua la CSMB. Stiu ca noi nu vom mai avea echipa care sa conteze cu adevarat. Nu cred, de fapt, nu e vorba de nu stiu. Acum vreo 7-8 luni Paula a promis un tricou al ei, bleu, fara sa o rog eu. S-a oferit. Am spus ca accept, dar numai daca ii fac si eu cadou un tricou. In octombrie am facut rost de un tricou de la CM din Danemarca (treaba mea cum) si i l-am oferit. Cu doua luni inainte de a incepe competitia. Acum este rândul ei. Insa nu voi suferi si nici nu voi proteste daca nu il voi primi si eu pe cel promis.
Nu stiu daca Baia Mare ofera cele mai bune conditii pentru performanta. Nu stiu daca sunt tabere la HCM, nu stiu cine cu cine e si de ce, nu stiu cat bea una sau daca este o alta cu probleme. Nici nu ma intereseaza. M-am saturat sa ma tot intrebe lumea pe strada ce am facut cu HCM-ul, sa ma sune sa verifice orice zvon, de parca eu le-as sti pe toate. Nu stiu nimic si nici nu ma mai intereseaza. Daca pleaca Paula si Katarina? Probabil ca da... De ce? Stiu ele mai bine de ce... Le voi huidui sau voi spune vorbe urâte? Nu... este problema lor. Insa am o pretentie pâna la finalul sezonului. Sa dea totul pentru HCM. N-am fost multumit la meciul cu Corona.
Personal, le doresc succes celor doua la CSMB. Stiu ca noi nu vom mai avea echipa care sa conteze cu adevarat. Nu cred, de fapt, nu e vorba de nu stiu. Acum vreo 7-8 luni Paula a promis un tricou al ei, bleu, fara sa o rog eu. S-a oferit. Am spus ca accept, dar numai daca ii fac si eu cadou un tricou. In octombrie am facut rost de un tricou de la CM din Danemarca (treaba mea cum) si i l-am oferit. Cu doua luni inainte de a incepe competitia. Acum este rândul ei. Insa nu voi suferi si nici nu voi proteste daca nu il voi primi si eu pe cel promis.
Nu stiu daca Baia Mare ofera cele mai bune conditii pentru performanta. Nu stiu daca sunt tabere la HCM, nu stiu cine cu cine e si de ce, nu stiu cat bea una sau daca este o alta cu probleme. Nici nu ma intereseaza. M-am saturat sa ma tot intrebe lumea pe strada ce am facut cu HCM-ul, sa ma sune sa verifice orice zvon, de parca eu le-as sti pe toate. Nu stiu nimic si nici nu ma mai intereseaza. Daca pleaca Paula si Katarina? Probabil ca da... De ce? Stiu ele mai bine de ce... Le voi huidui sau voi spune vorbe urâte? Nu... este problema lor. Insa am o pretentie pâna la finalul sezonului. Sa dea totul pentru HCM. N-am fost multumit la meciul cu Corona.
vineri, 4 martie 2016
Contracte la HCM Baia Mare - ce-am avut si ce vom avea
Sincer, nu stiu ce se va intampla cu HCM Baia Mare in viitorul apropiat. Nu prevad niciun dezastru, asa cum o fac altii, nu prevad nici vreo mare smecherie sau vreo continuare la nivel foarte inalt a treburilor. O parte din jucatoare vor pleca, altele vor ramane, asa cum se intampla mereu in curtea unor cluburi. Ca am fost sus si nu vom mai fi acolo, asta este o alta problema.In general, orice club cu pretentii isi cunoaste lotul cu care va aborda campionatul ce vine cam din lunile martie - aprilie. Nu insemna ca HCM doar va pierde jucatoare, e sigur ca va mai si aduce cateva. Sa vedem si ce bani vor fi.
Sa vedem ce am avut, ce avem, ce nu vom avea, nu stiu. Dar e multa liniste. Ca asa se face. In ordine alfabetica (cu ajutorul FR de Handbal):
1. Lois Abbingh (contract pana in 30.06.2017 - banuiesc ca e vorba insa de 1+1)... din sursele mele, Lois e ca si plecata la Issy Paris
2. Valentina Ardean Elisei - contract pana in 30 iunie 2018
3. Alexandra Ciunt - joaca la Zalau, contract pana in 30 iunie 2016 - implicit va fi libera
4. Alexandra Do Nascimento - contract pana in 30 iunie 12016 - va pleca. a declarat ca vrea sa se lase dupa JO de la Rio, pentru ca vrea un copil
5. Iulia Dumanska - contract pana in 30 iunie 2019
6. Melinda Geiger - contract pana in 30 iunie 2018
7. Elena Georgievska - contract pana in 30 iunie 2016, deja joaca in Ungaria
8. Katarina Jezic - contract pana in 30 iunie 2016 - se spune ca merge la CSM Bucuresti
9. Andrada Maior Pasca - joaca la Bistrita, contract pana in 30 iunie 2016, poate pleca unde vrea
10. Luciana Marin - contract pana in 30 iunie 2016
11. Ionica Munteanu - contract pana in 30 iunie 2018
12. Adriana Nechita - contract pana in 30 iunie 2016
13. Gabriela Perianu - contract pana in 30 iunie 2016 - poate merge inapoi la Braila
14. Allison Pineau - contract pana in 30 iunie 2016, se pare ca merge la Brest (Franta)
15. Aneta Pirvut Udristoiu - joaca la Braila, contract pana in 30 iunie 2016, poate semna cu cine vrea - eu am auzit Craiova
16. Gabriela Preda - contract pana in 30 iunie 2017
17. Gabriella Szucs - contract pana in 30 iunie 2017
18. Ana Maria Tanasie - contract pana in 30 iunie 2018
19. Timea Tatar - contract pana in 30 iunie 2016
20. Bianca Tiron - joaca la Braila, contract pana in 30 iunie 2018
21. Cynthia Tomescu - joaca la Roman, contract pana in 30 iunie 2016, poate pleca oriunde
22. Paula Ungureanu - contract pana in 30 iunie 2017 (pariez ori ca are 1+1, ori ca are o clauza in contract care sa-i permita sa plece)
23. Patricia Vizitiu - contract pana in 30 iunie 2016
24. Madalina Zamfirescu - joaca la Braila, contract pana in 30 iunie 2018
Sa vedem ce am avut, ce avem, ce nu vom avea, nu stiu. Dar e multa liniste. Ca asa se face. In ordine alfabetica (cu ajutorul FR de Handbal):
1. Lois Abbingh (contract pana in 30.06.2017 - banuiesc ca e vorba insa de 1+1)... din sursele mele, Lois e ca si plecata la Issy Paris
2. Valentina Ardean Elisei - contract pana in 30 iunie 2018
3. Alexandra Ciunt - joaca la Zalau, contract pana in 30 iunie 2016 - implicit va fi libera
4. Alexandra Do Nascimento - contract pana in 30 iunie 12016 - va pleca. a declarat ca vrea sa se lase dupa JO de la Rio, pentru ca vrea un copil
5. Iulia Dumanska - contract pana in 30 iunie 2019
6. Melinda Geiger - contract pana in 30 iunie 2018
7. Elena Georgievska - contract pana in 30 iunie 2016, deja joaca in Ungaria
8. Katarina Jezic - contract pana in 30 iunie 2016 - se spune ca merge la CSM Bucuresti
9. Andrada Maior Pasca - joaca la Bistrita, contract pana in 30 iunie 2016, poate pleca unde vrea
10. Luciana Marin - contract pana in 30 iunie 2016
11. Ionica Munteanu - contract pana in 30 iunie 2018
12. Adriana Nechita - contract pana in 30 iunie 2016
13. Gabriela Perianu - contract pana in 30 iunie 2016 - poate merge inapoi la Braila
14. Allison Pineau - contract pana in 30 iunie 2016, se pare ca merge la Brest (Franta)
15. Aneta Pirvut Udristoiu - joaca la Braila, contract pana in 30 iunie 2016, poate semna cu cine vrea - eu am auzit Craiova
16. Gabriela Preda - contract pana in 30 iunie 2017
17. Gabriella Szucs - contract pana in 30 iunie 2017
18. Ana Maria Tanasie - contract pana in 30 iunie 2018
19. Timea Tatar - contract pana in 30 iunie 2016
20. Bianca Tiron - joaca la Braila, contract pana in 30 iunie 2018
21. Cynthia Tomescu - joaca la Roman, contract pana in 30 iunie 2016, poate pleca oriunde
22. Paula Ungureanu - contract pana in 30 iunie 2017 (pariez ori ca are 1+1, ori ca are o clauza in contract care sa-i permita sa plece)
23. Patricia Vizitiu - contract pana in 30 iunie 2016
24. Madalina Zamfirescu - joaca la Braila, contract pana in 30 iunie 2018
miercuri, 2 martie 2016
Melinda Geiger, prefer sa fiu alaturi de tine!
Domnul Alexandru Dedu s-a enervat astazi pe mine ca am scris despre amendarea Melindei Geiger de catre comisiile FRH, intr-o postare pe fb. Asta dupa ce am auzit glumele salajenilor cu: HC Zalau vrea sa dea in judecata clubul din Baia Mare; Melinda Geiger amendata cu o suma derizorie... Mi-a spus ca nu se astepta de la mine sa nu fac diferenta, mai ales ca am publicat carti si “am trei neuroni legati”.
Am ascultat cu atentie ce a dorit sa-mi comunice si pot spune foarte clar ca dl Dedu are cuvintele la dansul. Am inteles ce a dorit sa-mi comunice si in mare parte ii dau dreptate. Am fost ca si elevul care il asculta pe profesor, desi profesorul nu l-a invatat nimic si nici nu aratat ca ar dori sa ma invete ceva. Doar o mini-urecheala, incheiata brusc, probabil in momentul cand cineva i-a spus ca nu mai merita sa-si bata capul cu mine. Nu conteaza ce am discutat, a fost o discutie privata.
Melinda Geiger a incasat 1.000 lei amenda de la Comisia de Disciplina, pentru ca a postat un text pe facebook, dur ce-i drept. Aceeasi comisie a amendat clubul din Zalau si a dat o sanctiune severa (trei etape fara spectatori)... A venit insa Comisia de Apel, care a anulat sanctiunile, motivand ca nu s-a intamplat nimic. Pentru ca observatorul n-a auzit nimic si pentru ca arbitrii (Harabagiu si Stanescu din Moreni) nu au auzit nimic. Nici nu ai cum sa auzi cand meciul e intrerupt, cand Pineau se duce la tine sa-ti spuna despre maimutarelile celor din tribune, cand toti aud, mai putin cei care sunt implicati si pot face rapoarte.
Presedintele Comisiei de Apel, Florin Ichim, a fost propus la sefia acestei “instante” de HC Zalau, de un antrenor de la acest club, pe care, neintamplator, il cheama Gheorghe Tadici.
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a constatat miercuri discriminarea si a dat urmatoarele sanctiuni: “HC Zalau 5.000 lei, Federatia Româna de Handbal 5.000 lei, observatorul meciului 3.000 lei si cei doi arbitri câte 2.000 lei”, a afirmat Cristian Jura, secretarul general al CNCD, pentru Agerpres.
Asta ce inseamna? Membrii Comisiei de Apel sunt singurii care nu au auzit nimic.
Domnul Viorel Maier mi-a scris pe fb: “Este ca si cum cei de la C.N.D.N. au amendat clubul din Zalau si F.R.H. doar asa ca se afle ei in treaba, este ca si cum Comisia de Apel nu este o parte componenta a federatiei de handbal, este ca si cum domnul Dedu este presedintele federatiei de handbal din Noua Guinee. Poate va mai amintiti ca nu demult am spus sa nu ne grabim sa-i facem statuie d-lui Dedu. Pai daca esti presedinte si esti convins ca la Zalau au existat manifestari discriminatorii, amendate de comisia de disciplina a FRH si de CNDN, nu ar trebui sa vezi din cine este formata aceasta comisie de apel care isi permite sa calce in picioare onoarea federatiei si a Romaniei, comisie care practic incurajeaza discriminarea?
Am ascultat cu atentie ce a dorit sa-mi comunice si pot spune foarte clar ca dl Dedu are cuvintele la dansul. Am inteles ce a dorit sa-mi comunice si in mare parte ii dau dreptate. Am fost ca si elevul care il asculta pe profesor, desi profesorul nu l-a invatat nimic si nici nu aratat ca ar dori sa ma invete ceva. Doar o mini-urecheala, incheiata brusc, probabil in momentul cand cineva i-a spus ca nu mai merita sa-si bata capul cu mine. Nu conteaza ce am discutat, a fost o discutie privata.
Melinda Geiger a incasat 1.000 lei amenda de la Comisia de Disciplina, pentru ca a postat un text pe facebook, dur ce-i drept. Aceeasi comisie a amendat clubul din Zalau si a dat o sanctiune severa (trei etape fara spectatori)... A venit insa Comisia de Apel, care a anulat sanctiunile, motivand ca nu s-a intamplat nimic. Pentru ca observatorul n-a auzit nimic si pentru ca arbitrii (Harabagiu si Stanescu din Moreni) nu au auzit nimic. Nici nu ai cum sa auzi cand meciul e intrerupt, cand Pineau se duce la tine sa-ti spuna despre maimutarelile celor din tribune, cand toti aud, mai putin cei care sunt implicati si pot face rapoarte.
Presedintele Comisiei de Apel, Florin Ichim, a fost propus la sefia acestei “instante” de HC Zalau, de un antrenor de la acest club, pe care, neintamplator, il cheama Gheorghe Tadici.
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a constatat miercuri discriminarea si a dat urmatoarele sanctiuni: “HC Zalau 5.000 lei, Federatia Româna de Handbal 5.000 lei, observatorul meciului 3.000 lei si cei doi arbitri câte 2.000 lei”, a afirmat Cristian Jura, secretarul general al CNCD, pentru Agerpres.
Asta ce inseamna? Membrii Comisiei de Apel sunt singurii care nu au auzit nimic.
Domnul Viorel Maier mi-a scris pe fb: “Este ca si cum cei de la C.N.D.N. au amendat clubul din Zalau si F.R.H. doar asa ca se afle ei in treaba, este ca si cum Comisia de Apel nu este o parte componenta a federatiei de handbal, este ca si cum domnul Dedu este presedintele federatiei de handbal din Noua Guinee. Poate va mai amintiti ca nu demult am spus sa nu ne grabim sa-i facem statuie d-lui Dedu. Pai daca esti presedinte si esti convins ca la Zalau au existat manifestari discriminatorii, amendate de comisia de disciplina a FRH si de CNDN, nu ar trebui sa vezi din cine este formata aceasta comisie de apel care isi permite sa calce in picioare onoarea federatiei si a Romaniei, comisie care practic incurajeaza discriminarea?
marți, 26 ianuarie 2016
Eroii povestilor mele
Peste mai putin de 48 de ore va avea loc lansarea volumului meu, Aburi Grosi, la Millenium Bussines Centre din zona veche a orasului. Am discutat cu foarte multi oameni, am facut tot felul de planuri, am incercat sa fac tot ce stiu pentru ca lucrurile sa mearga bine. Imi place cum arata cartea si pentru asta laud Eurotip din Baia Mare, tipografia de pe strada Dacia. Au facut treaba asa cum am platit-o ori asta inseamna ca sunt de incredere.
Am si eu cativa eroi ai mei, fara de care nu ar fi aparut cartea. Ba poate ca nici nu ar fi existat. Mai intai a fost o Iulia, cea careia ii este dedicat volumul. Intre timp, am fost intrebat de multe persoane cine este Iulia, dar e treaba mea. Unii stiu. Alte persoane mi-au spus ca le-ar fi placut sa fie ele Iulia. Singura persoana care n-a dorit sa fie Iulia a fost chiar Iulia.
Apoi, au fost trei prieteni care aproape ca mi-au dat suturi in cur sa fac treaba asta: Felix si Ema, respectiv Alec. Oamenii stiau de intentia mea, dar de la intentie pana la fapta mai este ceva spatiu. Felix si Ema au avut mereu incredere in mine, dar am incercat sa apelez cat mai putin la ei. Pentru ca oamenii astia m-ar fi ajutat si sa car piane pe scari daca trebuie... Alec, din Germania, m-a incurajat mereu, am purtat sistematic discutii, mi-a spus ce-i place si ce nu si simt ca-i pusca o vena de bucurie ca am dus treaba la bun sfarsit, mai ales ca m-a ajutat si financiar.
Din punct de vedere tehnic, Dorin m-a ajutat cel mai mult. In plus, a avut grija sa ma tina cu picioarele pe pamant. Mai mult la socoteala si o gramada de sfaturi. Multe am bagat in seama, multe nu, pentru ca nici noi doi nu suntem croiti din acelasi aluat. Insa, am apreciat sinceritatea, chiar daca uneori nu mi-a picat bine. Dar am tacut, am schimbat si m-am dus mai departe.
Apoi, in ultima linie, a fost Sorela, care si-a bagat nasul intre virgule (c-am facut scurta la mana). S-a implicat si peste, mi-a adus si cititori si, mi-a ascultat si povestile si n-am cum uita implicarea ei.
A fost incredibil s-a cunosc pe Adina (tot din Germania), care m-a sprijinit financiar absolut dezinteresat. Nici nu stiu cum sa-i multumesc, dar stiu ca si ea e fericita ca a reusit sa ma ajute in proiectul meu.
Robert e maestru in deja-vu... m-am distrat cu el. Tot in Germania traieste si domnia sa. Si sper s-o faca bine. Omului ii trebuie o carte, asa, sa se mai distreze si el. O va avea...
Varul are functie mare si stie cu banii si cu altele. Cu altele mai bine :) M-a sprijinit si-i multumesc din suflet. Si chiar dupa ce am plecat de la el am citit in alta parte ca a donat o suma frumoasa pentru un copil caruia i-a ars casa. Ce sa-i mai zici?
Adi locuieste in United States si, fara macar sa-l apelez eu, a decis sa sprijine un demers. Fara sa stie exact despre ce este vorba. Si datorita lui am reusit sa scot volumul asta si abia astept sa ii ofer exemplarul dorit.
Pe Lica nu l-am cunoscut pana acum, dar mi-a facut placere sa-l cunosc. Era contrariat, asa cum sunt si eu contrariat de nenumarate ori de ce se intampla in societatea noastra.
Dan a pus caramida unde trebuie si mai trebuie sa o puna.
Familia m-a sprijinit si o va face atat cat va putea, desi, mai degraba, eu ar trebui sa-i sprijin pe ei. Pana la urma, si vorba buna face bine.
Nu-l uit nici pe Cata, de departe cel mai implicat dintre colegii mei. Fara niciun castig pentru el. Probabil crede in proiectul meu.
Evident, am uitat pe Misha si pe Nori... dar am completat... asa ca ii pup si mai abitir.
O sa fiu foarte fericit sa vad joi, la lansare, mai multi prieteni. De fapt, toti cei care vor fi acolo sunt prietenii mei. Inseamna ca au dorit sa participe la bucuria mea, la una dintre realizarile mele (atata cata valoarea are - daca are). Mai sunt si cei care mi-au comandat deja cartea prin posta. Si sunt mandru si bucuros ca am multi prieteni dragi. Iar pentru asta, MAXIME MULTUMIRI tuturor. Va pup!
Am si eu cativa eroi ai mei, fara de care nu ar fi aparut cartea. Ba poate ca nici nu ar fi existat. Mai intai a fost o Iulia, cea careia ii este dedicat volumul. Intre timp, am fost intrebat de multe persoane cine este Iulia, dar e treaba mea. Unii stiu. Alte persoane mi-au spus ca le-ar fi placut sa fie ele Iulia. Singura persoana care n-a dorit sa fie Iulia a fost chiar Iulia.
Apoi, au fost trei prieteni care aproape ca mi-au dat suturi in cur sa fac treaba asta: Felix si Ema, respectiv Alec. Oamenii stiau de intentia mea, dar de la intentie pana la fapta mai este ceva spatiu. Felix si Ema au avut mereu incredere in mine, dar am incercat sa apelez cat mai putin la ei. Pentru ca oamenii astia m-ar fi ajutat si sa car piane pe scari daca trebuie... Alec, din Germania, m-a incurajat mereu, am purtat sistematic discutii, mi-a spus ce-i place si ce nu si simt ca-i pusca o vena de bucurie ca am dus treaba la bun sfarsit, mai ales ca m-a ajutat si financiar.
Din punct de vedere tehnic, Dorin m-a ajutat cel mai mult. In plus, a avut grija sa ma tina cu picioarele pe pamant. Mai mult la socoteala si o gramada de sfaturi. Multe am bagat in seama, multe nu, pentru ca nici noi doi nu suntem croiti din acelasi aluat. Insa, am apreciat sinceritatea, chiar daca uneori nu mi-a picat bine. Dar am tacut, am schimbat si m-am dus mai departe.
Apoi, in ultima linie, a fost Sorela, care si-a bagat nasul intre virgule (c-am facut scurta la mana). S-a implicat si peste, mi-a adus si cititori si, mi-a ascultat si povestile si n-am cum uita implicarea ei.
A fost incredibil s-a cunosc pe Adina (tot din Germania), care m-a sprijinit financiar absolut dezinteresat. Nici nu stiu cum sa-i multumesc, dar stiu ca si ea e fericita ca a reusit sa ma ajute in proiectul meu.
Robert e maestru in deja-vu... m-am distrat cu el. Tot in Germania traieste si domnia sa. Si sper s-o faca bine. Omului ii trebuie o carte, asa, sa se mai distreze si el. O va avea...
Varul are functie mare si stie cu banii si cu altele. Cu altele mai bine :) M-a sprijinit si-i multumesc din suflet. Si chiar dupa ce am plecat de la el am citit in alta parte ca a donat o suma frumoasa pentru un copil caruia i-a ars casa. Ce sa-i mai zici?
Adi locuieste in United States si, fara macar sa-l apelez eu, a decis sa sprijine un demers. Fara sa stie exact despre ce este vorba. Si datorita lui am reusit sa scot volumul asta si abia astept sa ii ofer exemplarul dorit.
Pe Lica nu l-am cunoscut pana acum, dar mi-a facut placere sa-l cunosc. Era contrariat, asa cum sunt si eu contrariat de nenumarate ori de ce se intampla in societatea noastra.
Dan a pus caramida unde trebuie si mai trebuie sa o puna.
Familia m-a sprijinit si o va face atat cat va putea, desi, mai degraba, eu ar trebui sa-i sprijin pe ei. Pana la urma, si vorba buna face bine.
Nu-l uit nici pe Cata, de departe cel mai implicat dintre colegii mei. Fara niciun castig pentru el. Probabil crede in proiectul meu.
Evident, am uitat pe Misha si pe Nori... dar am completat... asa ca ii pup si mai abitir.
O sa fiu foarte fericit sa vad joi, la lansare, mai multi prieteni. De fapt, toti cei care vor fi acolo sunt prietenii mei. Inseamna ca au dorit sa participe la bucuria mea, la una dintre realizarile mele (atata cata valoarea are - daca are). Mai sunt si cei care mi-au comandat deja cartea prin posta. Si sunt mandru si bucuros ca am multi prieteni dragi. Iar pentru asta, MAXIME MULTUMIRI tuturor. Va pup!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)