Gata, ne intelegem si in formatie de patru (e si Sergiu) plecam la Cluj Napoca la 13.10. Vremea e OK in Baia Mare, dar ne-am blindat de frig. E de stat doua ceasuri in tribune si vremea in Cluj e urata. Calculam distante, eu fac pe ghidu: aici e casa lui varu-miu, aici e casa unde am stat eu, ba nu aici e, langa drumul ce duce spre spital, apoi aici e blocul unde am stat niste anisori. Stim unde e si unitatea militara, unde e stadionul din Somcuta Mare (de ani buni nu mai are Somcuta stadion, se lucreaza - banuim ca la fel de mult ca si in ziua de duminica). Aici era intrarea la mina de bentonita de la Valea Chioarului, povestim de placintele de pe Mesteacan, despre cat de fain este sa cobori acelasi Mesteacan acum, de localul inchis din Bizusa, de faptul ca in aceeasi localitate iti poti tine respiratia lejer de la placa de intrare la placa de iesire. Le arat unde a fost vechea casuta de halta din Bizusa, scoala din Ileanda, intram in zona amenzilor Glod - Galgau si ne apropiem incet de Dej. Bagam bancul cu gara, ne oprim apoi la o bezinarie sa bem o apa. Soseaua este foarte buna, incepe sa picure din ce in ce mai serios si incet incet ajungem in Cluj Napoca.
Hotarat, bagam un Polus... e duminica, dar greu gasesti un loc de parcare. Il gasim si prima escala Decathlon. Multe de-alea lor in zona, dar gasim si niscaiva Salomon, Columbia. Le gasim si la abandonam imediat din cauza de scor. Ne bat detasat si nici nu ne intereseaza. Plin mall-ul, arhiplin, stam la coada si la toaleta... Viram spre Intersport. Caut ceva ce tine de Romania. In tot magazinul ala este un singur lucru: un fular cu Romania la Euro 2008 (!!!!!). In Decathlon erau niste tricouri Kipsta, dar... ma lasi... Intram si la Hervis. Bineinteles, nimic cu Romania. Gasesc niste draguti de Asics si sunt cu mana pe ei... colorati, supercolorati, de gagici, pariez, dar nu ma intereseaza. O domnita imi spune ca nu-s de gagici, dar cel mai mare numar pe care-l aveau era 42. Clar... Mai vad niste Under Armour si-i vad degeaba ca nu-mi plac. Felix imi aduce si el o pereche s-o vad si mi se par chiar dubiosi. Nu inseamna ca sunt, dar asa mi s-a parut. Pana la urma, imi cumpar si eu un bidon de 1l si doua perechi de sireturi. Ma uit la sepcute si Eistror este 160-180 lei... Asa, sa nu mai aud. Eu spun mereu asta. La fel vorbesc si de Steffner si de Capo si de Mammut.
Ma duc sa mananc ceva. Cer salata greceasca si doua ape. Sigur ca primesc una carbogazificata, de care nu am cerut si tocmai pe aia o desfac prima data. Mno, bag in gat si una din asta. Si ai mei mananca habar n-am ce. Iesim din mol ca-i de mers la meci. Sigur ca-mi mai cumpar trei placinte: cu branza sarata, cu mar si cu varza.
Iesim din mall, iesim din parcare si o dam spre Cluj Arena. Sigur ca si Clujul are desteptii lui, astfel ca ne consumam putina energie pe un nene cu BMW (clar nu putea fi alta masina), dupa care mai apare un nene, la fel de tampitel, dar masina aia nu stiu ce era. Ajungem la stadion si parcam masina la subsol (un leu / ora).
Stam si povestim ca in orasul asta sunt 2 stadioane pe care se poate juca Champions League, o sala superfaina si o alta sala buna si aia. In 2048 o sa aiba si Baia Mare ceva similar (ma refer doar la sala, pentru ca stadionul il consider deja o cauza pierduta - am niste machete cu el, de ani de zile - si mai am si niste link-uri cu niste idei de teren sintetic pe terenul II - nimic!)
Nu stiu cine poarta in sacosa toate ideile de la stadion, cert este ca trebuie sa faci o tusa serioasa sa-ti cumperi bilet. Iti cumperi la tribuna 1, trebuie sa faci inca o jumatate de roata. De parca nu puteau avea si acolo o casa. In fine, mergem la tribuna a doua si intram in criza de timp. Zeci de copii la casele de bilete (1 leu). Intru si eu in zona, destula brambureala, dau 40 lei (10 lei / bilet / adulti)... Nu intri altfel, sunt turnicheti (asta as vrea sa vad si in Baia Mare - sa vad cum ii spui turnichetului ca-i dai 3 lei numai sa te lase).
Ce bilete s-au vandut? Unele facute pentru meciurile din Europa League ale Pandurilor Targu Jiu. Stiti ca au jucat la Cluj in preliminarii. Evident ca nu sezonul asta, ci sezonul trecut. Nu cred ca e tocmai cuser (de aia si dovada foto).
Intram in stadion cand echipele sunt pregatite sa intre in teren. Putina lume, dar spuneam ca nici nu vor fi mai mult de 1.500 - 2000 de spectatori. Nici n-au fost. Stadionul arata de parca ar fi fost pustiu. Noroc ca se striga, se bat tobe, se canta cate ceva. Sunt clar mai multi timisoreni decat baimareni. Nu exagerat de multi, dar mai multi. La primele puncte marcate de timisoreni, au si zburat doua fumigene din tribuna. Era si greu de aflat cine le-a aruncat: erau galben - albastru. Banatenii au mai folosit fumigene, dar nu le-au mai aruncat pe pista de alergare. Mirosea in toata tribuna a praf de pusca (sigur, exagerez, dar acelasi gen).
Vine pauza si decidem sa mergem in cealalta parte. Eu le arat prietenilor un gard inexistent, si totusi plecam. Vad un magazin la tribuna a doua cu produse tall-ball. Am vrut un treining, mi-as fi dorit o vesta. Tricourile erau 100 de lei, replici ale tricourilor nationalei (nu-mi plac), vesta aveau doar S, iar treningul era plin de ate si, in plus, avea o cusatura care m-a facut sa-l bag in punga instant. Sunt insa oameni care si-au cumparat una alta.
In repriza a doua mergem la tribuna 1. Unde erau colegii mei din presa. Unde erau si conducatori de club de la CSM Stiinta. Erau si suporteri. Oamenii fac mai multa galagie aici. Pierdem din pacate, dar nu uit minutul 69, cand aveam a treia oara penalitate la 5m si Timisoara tocmai juca in 14, fiind eliminat Morrison. Am zbierat atunci sa ceara gramada, ca-i mai eficienta decat tusa, mai ales cu un om in plus. Aveam sansa si de un eseu de penalizare. Atunci, Timisoara conducea cu 16-14. Puteam intoarce. De altfel, dupa meci am discutat si cu altii, inclusiv cu fostul arbitru Ghita Sabau, care mi-a spus ca macar la una din cele penalitati se putea da la bete. Si aceasta era o varianta. Cum gramada trebuia sa ceara si Shamkaradze la ultima faza, cand a facut inainte si meciul s-a incheiat. Eram la 10m de but si se putea obtine mai mult. Asta este, nu intotdeauna luam cele mai bune decizii.
Stadionul din Cluj se goleste, in parcare e coada la biletele pentru stationare. Coboram un milion de scari, altii coboara cu liftul. Dupa niste manevre prin subsol, “dam de soare” si o luam incet spre casa. Cam fara chef. Ne oprim la un OMV si bagam un suc-bere-apa si ne tiram spre casa. N-a fost prea mult spectacol, dar a fost un drum care mi-a priit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu