Poveste serioasa

A fost odata si de doua ori niciodata un individ atât de sarac, incât la moartea sa n-a avut a lasa mostenire celor trei fii ai sai pe care-i recunostea decât o moara, magarul si un motan. Povestea nu ne spune nimic despre nevasta sau concubina tipului, ea nefacând parte la mostenire. Incomensurabila avere a fost usor de impartit, rezultatul final fiind 6, fara zecimale. In mai multe cuvinte, fiul cel mare omoara magarul celui mijlociu, iar mezinului (mult mai mic decât un mezin care se respecta) i-a ramas magarul. Si greu ii mai venea lui ala micu' sa se multumeasca doar cu atât. Intr-o buna zi (27 grade C), motanul ii sugereaza stapânului sau extrem de sarac o afacere:
- Da-mi o pereche de cizme, o tolba si o cartela telefonica si vei vedea ca nu iesi pagubit cu mine.
Fara tragere de inima, ba chiar si fara a avea obiectele cerute, austerul stapân i-a oferit motanului ceea ce isi dorea, plus o pastila de Orbit cu zaharul separat. Motanul incalta cizmele stapânului, isi lega tolba de gât si gâtul de-o funie si se puse pe treaba, desi treaba nu-i suporta greutatea fiind operata de curând. In prima zi se duse in lunca si ascunse tolba in iarba destul de bine, incât iepurasul care venise special sa fie prins in ea o cauta disperat o buna bucata de vreme, lucru care-l si plictisise de altfel. Apoi, motanul lua prada gata plictisita si i-o duse presedintelui, ca de rege doar un referendum national sau o viza ne mai poate apropia. Motanul accepta ideea ca prada e suficienta, motiv pentru care presedintele ii dezvalui câteva dintre secretele cizmelor sale intr-un loc destul de golas si realmente dureros. Si uite asa, stapânul sarac a ramas la fel de sarac, fara motan si fara lucrurile care nu-i apartineau.
Si-am incalecat pe-o sa si m-am dat repede jos pentru ca nu stiu calari.