Gasesti un copil, de preferinta unul mai saracut, si-l trimiti sa-ti cumpere vreo 200 de martisoare, ca ai treaba azi. Nu poti tu, titanul, sa nu lasi neexploatata o zi ca asta. Vine cu ele si-l intrebi pe colaboratorul tau apropiat, baiatul ala cu fata de sclav si cu salariu minim pe economie (ca el n-are de dat atatea martisoare) unde mergem prima data. Ii mai tragi doi pumni in cap ca nu ti-a zis si de flori, ca doar si femeile alea au sefe femei si nu se cade sa la dai un badoc si alora.
Gasesti gardul intreprinderii, bagi zambetul de ceremonie, dai martisorul si esti superhappy. Musai sa apari pe facebook (zeci am vazut azi si, culmea, toti din politica). Apoi te retragi fericit ca ti-ai facut inca o data datoria. Te retragi, desigur, intr-o crasma, unde ai masa rezervata si daca nu vrei, bagi in tine scumpeturi si la final, cand vine nota de plata, te uiti pe ea, platesti si spui: hai, ma, da-o-n ma-sa de martisoreala... Nota asta-i mai mare decat salariul fetelor alea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu