sâmbătă, 20 septembrie 2014

HCM Baia Mare asa cum am vazut-o eu pâna acum

Ultimul meu text de pe blog este tot despre Costica Buceschi si echipa pe care o conduce. Incerc sa vad cât de bine pot handbalul, sa nu ma bag in povesti aiurea, pentru ca nu ma intereseaza. HCM Baia Mare a pierdut meciul cu Brasov si este pentru prima oara de o gramada de vreme incoace când am semne de intrebare vizavi de cum poate gestiona un meci tare antrenorul echipei noastre. Bâzâieli am mai avut anul trecut la Brasov, la meciul de la Viena si la meciul cu Thuringer, dar acestea au fost contrate de alte meciuri, bune si foarte bune, pe care nu am nicio scuza daca le-as uita. Nu trebuie uitat ca am ajuns in Champions League dupa doua meciuri incredibile cu Viborg si Holstebro, nu uitati ca am batut acasa Thuringer si Hypo, nu uitati ca s-au câstigat trofee. Din pacate, noi vedem si lovim doar in momentul in care exista o infrângere sau ceva nelalocul lui.

HCM Baia Mare n-a jucat bine in acest sezon, este foarte clar. Si nici nu avea cum. Mai intâi a fost schimbarea si entuziasmul pentru multe jucatoare, a urmat apoi incarcatul fizic (unii spun ca e exagerat), jocul cu doua echipei diferite. CSM Bucuresti a fortat o omogenizare, dar are si alte avantaje: s-a reunit cu doua saptamani mai devreme decât HCM, in conditiile in care n-are nicio cupa europeana de jucat. N-au prea avut parte de accidentari grave, cu exceptia Oanei Manea. Vestergaard este in acest moment peste Costica Buceschi, macar pentru experienta la nivel inalt pe care o are.

Poarta: a inceput bine, am simtit ca Paula si Babi sunt in vâna, dar in ultimele trei partide a scârtâit treaba. Luam foarte multe goluri de pe extrema si nu inteleg de ce nu exista mai mult antrenament acolo.
Valentina Ardean Elisei - omucul asta e plin de energie, se pregateste foarte constiincios si este in acest moment capitanul de echipa pe care-l merita HCM.
Camilla Herrem - a inceput en-fanfare, a adus un alt aer, iar publicul a adoptat-o imediat. Se vede la prezentarea echipelor ca ia cele mai multe aplauze. In ultimele etape a scazut nivelul (banuiesc o oboseala din antrenament sustinut si poate exagerat)
Eliza Buceschi - are clasa si minte. Nu este nici inter, nici centru, nici extrema, dar in fiecare zona compenseaza prin inteligenta si finalizeaza. In aparare n-are ce sa caute pe extrema stanga si asta am vazut superclar la meciul cu Brasov.
Gabriella Szucs - joaca atât cât i se permite si mai mult in aparare. Nu prea este ce spune, nici bine, nici rau
Lilia Artiuhovici - chiar daca spun ca au urmarit-o nu stiu câta vreme, mie mi se pare mai degraba ca este „copilul nedorit”. Mai mult nu joaca... la meciul cu Ploiesti, unde i s-a dat incredere, a dat trei bare si un gol din 4 suturi, ori asta poate fi si ghinion. Este puternica si eu i-as da mult mai multa incredere.
Bianca Tiron - si ea a jucat putin, dar de câte ori a intrat a aruncat la poarta. A gresit a aruncat din nou, a marcat a aruncat in continuare. Are vreme sa se caleasca.
Luciana Marin - n-a inceput grozav, dar si-a intrat bine in rol in ultimele meciuri. De la factotum la Roman a ajuns intr-o gruparea in care nu se mai poate acelasi lucru. A urcat incet incet si sunt convins ca nu va lipsi nici din lotul national. Alaturi de Ardean, o jucatoare pe care te poti baza.
Laura Oltean - a inceput ca titulara sezonul, dar a scazut ritmul in ultimele jocuri
Elena Georgievska - are curaj, merge la poarta, insa greseste foarte mult si copilareste; are mai multa experienta ca altii si asta ajuta
Ekaterina Davidenko - din pacate, este jucatoarea de la care am asteptat multa si n-am primit, momentan, mai nimic. Afectata de lipsa de comunicare, probabil mai introvertita si mai lipsita de tupeu (in joc). Eu inca mai cred ca isi va reveni daca va sti cineva sa discute cu ea.
Adriana Nechita - nu este la acelasi nivel cu sezonul trecut. A jucat mai mult decât oricine, deoarece Do Nascimento a fost accidentata, a fost in China, a fost in Viena, a fost in tribune. Probabil vom vedea o crestere in joc
Anastasia Lobach - mi se pare ca e pivotul in care, acum, Costica are cea mai mare incredere. Si pe buna dreptate
Ksenia Makeeva - n-a rupt gura târgului, dar cine vede doar atacul nu sesizeaza câte zeci de mingi a blocat, câte faulturi utile au fost, si cât de greu se da gol pe lânga ea
Timeea Tatar - merita mai multe minute in opinia mea. Este clar cel mai eficace pivot pe care-l avem si aceasta stare de acum se datoreaza doar faptului ca nu se apara cum trebuie. Oricum, eu as folosi-o mult mai mult, mai ales in ultimele 20 de minute, când aparatoarele sunt obosite.

Chiar daca stiu ca meciul cu Brasov a fost important si ca acesta poate insemna ceva, nu ma intereseaza foarte tare ca s-a pierdut. Si Gyor pierde, si e campioana Europei. Si Larvik si Metz si Lublin. Oricine poate pierde. Nu inseamna ca trebuie sa sar la gâtul lui Costica. Am mai spus-o: echipa a crescut impreuna cu Costica, cu spectatorii, cu conducerea, cu ziaristii. Poate ce nivelul cerut imediat, dupa un an de succes, este prea mult. Eu nu cred ca HCM Baia Mare va ajunge in Final Four, dar asta nu inseamna ca nu sper. Ma gândesc la Gyor, la Vardar Skopje, la Larvik, la Buducnost si nu mi se pare ca am fi noi peste. Teoretic, Baia Mare este in zona Viborg, Midtjylland, Ferencvaros, Metz, Thuringer, Dinamo Volgograd (cel putin sper acest lucru). Din ce stiu eu si am mai vazut, Lublin, Krim, Savehof si Lokomotiva Zagreb sunt mai subtirele.
O echipa de handbal este si trebuie sa fie ca o familie. Nu pierde un singur jucator un meci. Meciul este pierdut sau câstigat de la antrenor la conducator, de la masor la jucator. Este un tot. Când totul functioneaza, când exista incredere, cand fiecare trebuie sa-si vada de contractul pe care l-a semnat, cand unii nu sunt "mai egali" decât altii, atunci treaba merge. Sezonul trecut, HCM Baia Mare a fost o familie si de aceea a câstigat. O familie in care au aparut si frecusuri, s-au mai dat si niste pumni in cap, dar pe ansamblu o familie.

Un comentariu: