joi, 14 august 2014

Lene si cald....

Am ramas acasa numai cu dracusorii. Aseara l-am trimis pe ingeras pe undeva. Poate va ajunge la tine. Daca te trezesti dimineata cu palmutele sub cap si invelita cu plapuma pana la gât. L-am trimis mai repede, sa se obisnuiasca, sa vada cum e si cam pe unde te-ar pupa. Mai bine trimiteam dracusorii, ca aia stiau sigur unde sa te pupe.

Astazi este cald ca naiba si mi-e somn de behai. Asta e. Am cascat de o gramada de ori. Cred ca mi s-a largit gura si inghit direct ca un Boa constrictor. Chiar, de ce nu-i zice lui asta constructor? Avea o meserie la mâna, poate isi gasea ceva de lucru. Afara e o vreme superba si am auzit ca vrea s-o ia Gucci si Armani la o prezentare.

Mi-e incredibil de lene. Stiu ca mi-am pus telefonul la incarcat. Pentru operatiunea asta mi-am consumat trei sferturi din calorii. Restul le-am pastrat pentru ceea ce urmeaza sa scriu. Teribil de lene. Dupa cum ma misc acum, sigur sunt ardelean. Din ala vechi. Dac vechi si liber. Da, sunt liber sa-mi fie lene. De altfel, si numele meu tot de la daci vine. Bine ca nu ma cheama viezure sau mânz. Completam urgent lipsurile unei gradini zoo.

Vai de mine. Mi-e sila si sa urc pe birou si sa adorm. Pardon, sa adorm nu mi-e sila. Cred ca intr-o viata anterioara am fost broasca testoasa. Daca n-am fost, nu-i bai. Voi fi intr-o viata viitoare. Ce dragut, perfect chiar: 100 de ani de lene cu casa in spate. Unde te apuca, acolo te culci.
M-as târi spre pat aidoma unui guster, cu bucuria ca-mi regenereaza urgent coada daca ma calca vreunul pe ea. As fi verde ca si capacul de pe dozele de plastic Tutti fresh de mango. Din pacate, nici nu m-as putea ascunde decât tot intre capace, ca iarba verde româneasca a plecat in tarile calde. Cum nici frigul nu-mi place, m-oi baga pe undeva, m-oi face urs si sper sa am noroc sa nu fie cutremur in pestera.
Ma duc sa-mi hibernez anatomia. Pa!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu