miercuri, 10 august 2016

Bojana lor si regina noua

Aproape toti cei care iubesc handbalul de mai mult de 4-5 ani o cunosc pe Bojana Popovic, fosta Petrovic. Doamna de aproape 37 de ani nascuta in Serbia, a jucat ceva vreme pentru Muntenegru si a avut un 2012 senzational. A castigat Liga Campionilor cu Buducnost (a sasea performanta de gen) si a jucat finala Jocurilor Olimpice de la Londra, impotriva Norvegiei, un meci pe care nici ea si nici surorile Bonaventura, arbitrele de atunci, nu au voie sa il uite.
Din punctul meu de vedere, Bojana Popovic si Anita Gorbicz ar fi trebuit sa-si adjudece mai toate premiile pentru jucatoarea anului in perioada 1999-2012. Pentru ca sunt doua jucatoare senzationale.
Astazi am vazut pe Bojana lor, a muntenegrenilor, din nou in teren. Sincer, as fi preferat sa o vad mai mult pe Durdina Jaukovic. Pentru ca steaua Bojanei a apus. Ea, sunt convins, a vrut sa dea o mana de ajutor nationalei Muntenegrului, acolo unde straluceste doar Katarina Bulatovic si, mai usurel, asa, o Mehmedovic sau o Radicevic. Am vazut-o astazi pe Bojana, dar nu mi-am adus aminte de Bojana decat la o singura faza. Una critica, in care echipa sa era in amenintare de pasiv si in care “majestatea sa” a simulat o aruncare din inter stanga, a batut mingea pe langa Perianu si a aruncat superb in vinclul din dreapta Paulei. S-a oprit aici, pentru ca si reginele trebuie sa plece la un moment dat.
Altcineva, astazi, s-a straduit sa fie regina si sa arate ce poate. Noua regina e prietena cu vechea regina si face istorie pentru clubul la care vechea regina lucreaza acum. Doua regine care, se spune, se inteleg foarte bine. Ca intre regine. Pentru ca astazi, Cristina Neagu, a fost pentru Romania ceva din ceea ce a fost Bojana pentru Muntenegru. Daca misiunea Bojanei s-a terminat, Cristina mai are inca multa treaba.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu