marți, 1 septembrie 2015

Fata care ma iubeste, nu ma iubeste

Mă fâstâcesc de parc-aş fi exact la prima întâlnire
Şi nu ştiu dacă tenişii sunt asortați perfect cu basca
Cravată, papion, nu am, şi nu e vreo nelămurire
Cu bicicleta am venit şi obligat sunt să port casca

Şi m-am dat jos şi din rucsac, cu multă grijă am luat
O floare cu multe petale, i-o dau să fie bucuroasă
Eu zic că e o margaretă, că doar de aia-m cumpărat
Şi grijă multă am avut să fie chiar perfect frumoasă

Eu tremurând i-am înmânat-o sperând să fie minunat
Ea rupt-a iute o petală şi iute zis-a “mă iubeste”
Am smuls-o, cred, din mâna ei, căt am putut de delicat
Cu floarea-ntreagă am rămas şi chiar şi astăzi mă doreşte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu