joi, 30 iulie 2015

Daca nu...

Are ochii mari. Frumos de albastri. Ochi frumosi si caldurosi, incât si iarna imi vine sa umblu in pantaloni scurti. E licenta proprie fraza asta.
Si totusi, mie mi se pare ca e cam multa tristete acolo.
N-am auzit-o niciodata râzând in hohote... cum râde copilul când il gâdali in talpi, cum râde sufletul ce primeste dragoste, cum râde ziua de noapte, vara, probabil... Si ochii râd, si ochii se simt bine... Si-i fandoseala in jurul lor. Culori aprinse sau imitatie de iris. Cu cât mai mult albastru cu atât mai mare si mai profund. Iti dau liniste sau iti aduc avalansa. Daca poti citi ceva in ei. Simt dorinta, cheama dorinta, transmit respingere, voteaza indiferenta. Nici nu trebuie sa te pricepi, asa se intâmpla atunci.
Asa, si... Daca nu sti sa faci cu ochiul, ce-i?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu