miercuri, 29 octombrie 2014

In speranta ca vom pacali pe Larvik...

Imi aduc aminte de povestile din urma cu multi ani, cand toate drumurile duceau la Dortmund. In sezonul 2002-2003, ca nu vreau sa ma duc mai departe, Selmontul de atunci ajungea in finala Challenge Cup, a patra intrecere ca valoare, dar o cupa europeana. Am pierdut atunci medaliile pe teren propriu, si imi aduc aminte foarte bine de lacrimile jucatoarelor care evoluau atunci pentru Baia Mare.
A fost un sezon interesant, cu o vacanta de iarna in care au fost prezente in Baia Mare echipe de renume, una dintre acestea fiind Hypo Viena. Jucau atunci la echipa din Viena Tanja Togvin, Katrin Engel, Simona Spiridon si Gabi Rotis Nagy (fosta si la echipa noastra), unguroiaca Beatrix Balogh.

Imi aduc aminte si de participarea in Cupa EHF, o intrecere mai sus decat Challenge Cup, unde Baia Mare a avut in 2007/2008 un meci fabulos (si nu e nicio exagerare) impotriva echipei Ikast Bording Elite Handbold din Danemarca. O echipa minunata, pe care am invins-o cu 29-26. O echipa la care evolua atunci Gro Hammerseng (era cea mai buna jucatoare din lume), juca si portarul nationalei Frantei, Valerie Nicholas, juca si Katya Nyberg. Imi amintesc ca la finalul meciului cu Ikast, unul dintre sponsorii echipei de atunci spunea ca batem sigur si in deplasare. I-am raspuns imediat: doar dupa meciul de la Ikast veti vedea ce mare victorie am obtinut.

Anul urmator am intalnit pe HC Leipzig. Am pierdut calificarea la secunde si iar mi-a parut enorm de rau. Atunci am luat prima data contact cu Susann Muller, jucatoare care evolueaza acum pentru Gyor. Mai era si Karolina Kudlacz, poloneza care si acum tot la Leipzig joaca. In acelasi sezon ne-am calificat si noi la limita cu Milli Piyango, unde fac-totum era Yeliz Ozel, care urma sa vina la Oltchim. Meciul din Turcia l-am vazut pe internet, in niste conditii numai bune de injurat.

A venit primul sezon de Champions League, cu un prim meci fabulos. Am invins pe Viborg, echipa daneza venind aici pentru un succes facil si o finala cu Holstebro. Am batut Viborg cu golul Melindei Geiger din ultimele secunde. Tin minte cat de incarcat am fost inainte de meci. Dimineata am vorbit cu cateva fete pe interent, pentru ca nici ele nu puteau dormi. Mi-au dat lacrimile la conferinta de presa cand m-am intalnit cu Melinda... Apoi a venit meciul senzational cu Holstebro, echipa pe care am naucit-o in primele 15 minute. A fost ceva de vis, cu un procentaj exceptional la aruncarile la poarta (cred ca mai tineti minte 9-0 in min. 10 si ce a urmat).
A venit si Hypo aici si a luat bataie, la fel si Thuringer, doar Gyor a fost cea care ne-a batut. Acum am inceput cu Lublin si au inceput bine, apoi a venit sincopa de la Metz. Iar acum vine supermeciul cu Larvik HK.
Eu spun si cred ca Larvik este una dintre cele mai bune patru echipe din lume. Baia Mare nu este extrem de departe, dar inca nu este langa Larvik. Asta nu inseamna ca Baia Mare nu poate bate Larvik. Poate. O va ajuta si publicul, se vor ajuta si fetele, ca au nevoie. Daca Baia Mare va castiga voi inlocui cea mai buna performanta la nivel inalt in topul meu. Acum, consider ca meciul cu Viborg este varful... Meciul cu Larvik poate schimba topul. Si totusi, nu ma intereseaza sa pun presiune pe echipa. Eu stiu foarte clar ca pornim cu sansa a doua si ca Larvik este mai bine cotata decat noi. HAI HCM!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu